Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate

REGULAMENT DE INTEGRITATE ȘI ARBITRAJ

Titlul I - Dispoziții Generale - Domeniul de reglementare

Art. 1 - Definiții. în cadrul prezentului Regulament se aplică următoarele definiții:
  1. „Organele naționale de conducere” - Consiliul Național, Biroul Național și Președintele +PLUS.
  2. „Organele județene de conducere” - Birourile Filialelor Județene, respectiv Președinții Filialelor Județene ale PLUS, cât și coordonatorii regionali.
  3. „Organe de conducere la nivel local” - Birourile Filialelor Locale și ale comunităților +PLUS, precum și președinții filialelor locale / coordonatorii comunităților.
  4. „Organe de conducere” - cele menționate la articolul 21 din prezentul Regulament.
  5. „Comisiile de integritate și arbitraj” - Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) și Comisiile Județene de Integritate și Arbitraj (CJIA).
  6. „Organe de control” - Comisia Națională de Cenzori, respectiv Comisiile Județene de Cenzori ale +PLUS.
  7. „Organ decizional” - organul care ia decizia de sancționare.
  8. „Filiale locale” - filialele la nivel local ale +PLUS.
  9. „Filială județeană” - filialele la nivel județen ale +PLUS, inclusiv filialele din Diaspora și filialele sectoarelor Municipiului București, asa cum sunt definite în Statut și în Regulamentul Intern al +PLUS.
  10. „Comunități” - comunitățile locale ale +PLUS.
  11. „Structurile teritoriale ale +PLUS” - comunitățile, filialele locale și filialele județene.
  12. „Alegeri la nivel național” - alegerile pentru Președinția României și Parlamentul României.
  13. „Alegeri la nivel local și județean” - alegerile pentru primari și consilieri locali sau județeni în localitățile, respectiv județele României.
  14. „Alegeri la nivel european” - alegerile pentru Parlamentul European.
  15. „Membru +PLUS” - o persoană care deține calitatea de membru +PLUS în conformitate cu Statutul +PLUS.
  16. „Statutul +PLUS” - Statutul în vigoare pe baza căruia funcționează +PLUS, în condițiile legii.
  17. „Sancțiune” - măsură menționată la Art. 89 al Statutului +PLUS și generată de încălcările prevăzute la Articolele 26-28 din Regulament.
  18. „Diferend” - o neînțelegere între părți generată de o încălcare a drepturilor, a unor contracte sau a principiilor și obiectivelor de partid, dacă nu reprezintă motiv de sancțiune.
  19. „Decizie” - soluția dată de organele de conducere sau de către comisii de integritate și arbitraj.
  20. „Forța majoră” - orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil.
  21. „Caz fortuit” - un eveniment care nu poate fi prevăzut și nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs.
  22. „Sistemul rotativ” de desemnare a Raportorului sau Completului: desemnarea membrilor se face în mod rotativ, în principiu neputând să fie desemnat același membru dacă nu au avut deja toți din Comisie acest rol. Pe cale de excepție, în caz de abținere/recuzare, se poate ajunge din nou la un membru care deja a lucrat.
  23. „Majoritate simplă”- reprezintă majoritatea de jumătate plus unul, în cazul Comisiei de 4 voturi din 7, în cazul Completului 2 voturi din 3.
  24. „Indisponibilitatea temporară” - perioada de convalescență a Președintelui, a unuia și / sau mai multor membri ai CNIA /CJIA sau a copiilor, soțului, părinților ce necesită internare (dovedită cu înscrisuri de specialitate) sau perioadă a evenimentelor familiale (nuntă, lună de miere, naștere cu concediu de maternitate/paternitate, deces, concediu de odihnă).
  25. „Dispozitiv” - reprezintă o parte din decizie, respectiv soluția efectivă, ceea ce este de urmat.
  26. „Complet”- subcomisie formată din 3 membri ai Comisiei și care are rolul de a soluționa un litigiu.
  27. „Conexarea” se definește ca soluționarea mai multor sesizări sau sesizări și autosesizări de către același Raportor sau Complet.
  28. „Raportorul” este membrul desemnat în cadrul procedurii disciplinare cu verificarea dosarului, administrarea probelor și redactarea raportului final ce trebuie înmânat organului decizional pentru aplicarea sancțiunii.
  29. „Conflict de interese”: cazurile prevăzute la Art. 35 din prezentul Regulament în care interesul personal sau al apropriaților, de ordin familial, moral, financiar, sentimental pot influența decizia.
  30. „Incompatibilitatea membrilor” - când membrul în cauză nu poate soluționa cauza ca urmare a situațiilor prevăzute de prezentul Regulament din diferite motive, detaliate în Regulament.
  31. „Abținerea” - reprezintă declararea stării de incompatibilitate de către unul sau mai mulți membri ai subcomisiei de soluționare și retragerea din procedură.
  32. „Recuzarea” - declararea de către una din părți a incompatibilității unui membru și solicitarea ca acesta să fie înlocuit în soluționarea cauzei.
  33. „Competența după materie” - reprezintă determinarea organului sau a Comisiei competente să soluționeze în funcție de procedură (disciplinară, de diferend, eligibilitate).
  34. „Competența dupa obiect” - determiarea procedurii de urmat în funcție de obiectul cererii.
  35. „Afin” - persoană care este rudă prin alianță.
  36. „Ascendenți până la al patrulea grad” - părinții, bunicii, surorile și frații părinților, cât și ai bunicilor.
  37. „Descendenții” - copiii / nepoții / strănepoții / stră-strănepoți.
  38. „Rude până la al patrulea grad” - verișori primary.
  39. „întâmpinarea” - este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de sesizarea reclamantului.
  40. „Cererea reconvențională” - cererea prin care pârâtul are pretenții împotriva reclamantului privind aceeași situație divergentă (situație de conflict, neînțelegere) menționată sau strâns legată de cea din sesizare.
  41. „Reclamant” - este persoana care trimite organului decizional sau Comisiei cererea inițială.
  42. „Pârâtul” - este persoana împotriva căreia se face cererea inițială.
  43. „Citație” - este adresa prin care o parte este chemată în fața organului decisional / Raportorului / Comisiei.
  44. „Greșeli materiale” - greșeli care nu au o influență asupra soluției efective, dar care pot influența punerea în aplicare, cum ar fi un nume de familie greșit cu o literă.
  45. „Actul de procedură” - actul care aparține unei proceduri, respectiv procedurii din Regulament.
  46. „Decăderea din termen” - indică faptul că se mai poate formula o astfel de cerere ulterior acelui termen.
  47. „Administrarea probelor” - verificarea, includerea actelor la dosar, ascultarea martorilor, realizarea și discutarea expertizei.
  48. „Regularizarea sesizării” - completarea ei potrivit Regulamentului.
  49. „Litigiu” - conflict între membri, între membri și organe, între organe, care poate forma obiectul unei proceduri potrivit prezentului Regulament.
  50. „Subzistă” - există sau a existat.
  51. „Drepturile procesuale” - drepturile din cadrul procedurii.
  52. „Decizii pe fond” - decizii pe subiectul efectiv dedus soluționării.

Secțiunea I. Dispoziții generale privind comisiile

Art. 2 - Definirea comisiilor
  1. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) este organul de jurisdicție internă al Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (+PLUS), constituit la nivel național.
  2. Comisiile Județene de Integritate și Arbitraj (CJIA) sunt organele de jurisdicție internă ale +PLUS constituite la nivel județean.
  3. Pentru Diaspora (7 filiale) vor fi create câte o Comisie de Integritate si Arbitraj pentru fiecare filială, pe modelul celor create in județe: Comisia Diaspora de Integritate și Arbitraj (CDIA).
  4. Pentru București (6 Sectoare) vor fi create câte o Comisie de Integritate și Arbitraj, pe modelul celor create in județe, pentru fiecare sector.
  5. Toate Comisiile de Integritate și Arbitraj (CIA) constituite în cadrul +PLUS funcționează ca organe independente în cadrul partidului, fără personalitate juridică.
  6. Comisiile de Integritate și Arbitraj își desfășoară activitatea în conformitate cu prezentul Regulament, cu Statutul și cu Regulamentul intern al +PLUS, în condițiile legii.
Art. 3 - Sediile Comisiilor de Integritate și Arbitraj
  1. Sediul Comisiei Naționale de Integritate și Arbitraj este în România, la sediul central al partidului +PLUS, în municipiul București, strada Finlanda, nr. 15, Sector 1, România.
  2. Sediile Comisiilor Județene de Integritate și Arbitraj sunt la sediul Filialelor Județene.
  3. Sediul CDIA este la sediul Filialelor Diaspora corespunzătoare.
  4. Sediile Comisiilor de Sector de Integritate și Arbitraj sunt la sediul Filialelor de Sector.
  5. în toate comisiile de integritate, în activitatea curentă, administrativă cât și de soluționare se vor putea folosi mijloacele de comunicare la distanță în timp real. Comunicarea documentelor este validă dacă este facută la adresa oficială de e-mail prevăzută în Anexa 1 la prezentul Regulament.
Art. 4 - Atribuțiile Comisiilor
  1. în cadrul procedurii disciplinare, Comisia Națională de Integritate și Arbitraj sau Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj îndeplinesc, potrivit Statutului și dispozițiilor Art. 22 si Art. 34 din prezentul Regulament, următoarele atribuții: a) numește raportori; b) soluționează contestațiile.
  2. în cadrul procedurii de diferend îndeplinesc, potrivit Statutului și disipozițiilor din Titlul II al prezentului Regulament, următoarele atribuții: a) Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj soluționează diferendele conform Art. 23 alin. 1 din prezentul Regulament; b) Comisia Națională de Integritate și Arbitraj soluționează diferendele de la Art. 23 alin. 2 din prezentul Regulament; c) Comisia Națională de Integritate și Arbitraj soluționează, potrivit Art. 24 din prezentul Regulament, contestațiile împotriva deciziilor pronunțate de Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj.
  3. în cadrul procedurii de eligibilitate, Comisiile de Integritate și Arbitraj +PLUS indeplinesc, potrivit Statutului și dispozițiilor Art. 25 din prezentul Regulament, următoarele atribuții: a) se pronunță la sesizarea organelor competente doar privind eligibilitatea candidatilor.
Art. 5 - Procedura de alegere a CNIA/CJIA
  1. Comisiile Naționale și Județene de Integritate și Arbitraj sunt constituite din maximum 7 membri, desemnați prin vot secret de Convenția Națională, respectiv de Convenția Județeană, în ordinea numărului de voturi obținute, pentru un mandat de 2 ani.
  2. Convenția Județeană / Națională voteaza candidații înainte ca mandatul Comisiei respective să fi ajuns la termen. Pe cale de excepție, mandatul Comisiei care a ajuns la termen va fi prelungit de drept până la data următoarei Convenții bienale și începerea noului mandat.
  3. Candidații își prezintă candidaturile acompaniate de un curriculum vitae (CV) și o scrisoare de intenție de maximum o pagină, în care se vor indica în linii generale motivele pentru care aplică la poziția de membru în Comisie, precum și modul în care persoana care candidează va contribui la buna desfășurare a activității Comisiei ca viitor membru al acesteia.
  4. Campania de candidaturi trebuie să se deschidă cu cel puțin 1 (o) lună înainte de Convenția Județeană sau Națională.
  5. Comisia Națională sau Județeană, după caz, centralizează candidaturile cu ajutorul departamentului tehnic și le prezintă membrilor de partid cu cel puțin 2 (două) săptămâni înainte de Convenția responsabilă cu votul.
Art. 6 - Durata mandatului și incompatibilitățile de funcție
  1. Mandatul fiecărui membru al Comisiilor de Integritate și Arbitraj este de 2 (doi) ani. Acesta poate fi prelungit cu un număr de 2 (două) mandate pentru un maxim de 3 (trei) mandate, respectiv un total de 6 (șase) ani. Mandatele pot fi succesive sau intermitente.
  2. Funcția de membru al CNIA sau CJIA este incompatibilă cu cea de membru al oricărui alt organ de conducere sau control al +PLUS, de la nivel local sau național. Cu titlu de excepție, Președintele Comisiei Naționale de Integritate și Arbitraj este membru de drept al Consiliului Național al +PLUS.
Art. 7 - Comportamentul membrilor CNIA/CJIA
  1. Membrii se abțin să comunice în sfera publică orice apreciere pozitivă sau negativă a activității lor în cadrul Comisiei, pentru a-și păstra legitimitatea.
  2. Membrii se conformează deciziilor și comunicărilor validate cu majoritatea simplă în Comisie, chiar contrar opiniei exprimate.
  3. Membrii chemați să voteze în Comisie în cadrul ședințelor administrative sau de decizie au datoria de a exprima o decizie, abținerea nefiind acceptată decât în cazurile specifice de incompatibilitate.
  4. Membrii Comisiilor de Integritate și Arbitraj, indiferent de funcții, se angajează să acorde disponibilitatea necesară activităților Comisiei și să își exercite funcțiile cu bună-credință și professionalism.

 

Art. 8 - Suspendarea mandatului
  1. Punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva membrului / Președintelui Comisiei atrage suspendarea de drept a acestora din funcția deținută până la stingerea definitivă și irevocabilă a acțiunii penale sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri definitive de achitare.
  2. în cazul în care persoana cu privire la care a fost pusă în mișcare acțiunea penală ocupă funcția de Președinte, Comisia se va întruni pentru a desemna un președinte temporar.
  3. în cazul suspendării, pentru ca numărul de 7 membri ai Comisiei să fie menținut, următorul pe listă, potrvit votului Convenției, va prelua cu titlu temporar funcția de membru.
Art. 9 - Pierderea mandatului
  1. Membrii Comisiilor de Integritate și Arbitraj din cadrul structurilor județene sau naționale, indiferent că sunt simpli membri sau președinți în aceste Comisii, își pierd mandatul în următoarele situații: a) în cazul pierderii calității de membru al Partidului; b) prin destituire, în cazul imposibilității îndeplinirii atribuțiilor pe o perioadă de minimum 30 de zile; c) prin destituire, dacă membrul refuză nejustificat îndeplinirea obligațiilor ce-i incumbă, conform Statutului și prezentului Regulament, respectiv refuzul nejustificat de a participa în Completul de soluționare sau de a-și îndeplinii atribuțiile de Raportor de cel mult 3 ori cumulat. Forța majoră, cazul fortuit și indisponibilitatea temporară înlătură răspunderea pentru atribuțiile neîndeplinite. Abtinerea potrivit motivelor de incompatibilitate, dovedite, nu echivalează cu un refuz; d) prin demisie; e) prin moțiunea de neîncredere, potrivit Statutului, din partea Convenției Naționale pentru membrii CNIA și din partea Convenției Județene / Diaspora pentru membrii CJIA/CDIA; f) la expirarea duratei mandatului, astfel cum este aceasta prevăzută în prezentul Statut; g) trimiterea în judecată ulterior punerii în mișcare a acțiunii penale atrage de drept pierderea funcției de membru al Comisiei și, implicit, a celei de Președinte; h) în alte situații prevăzute de normele legale în vigoare, prin Statutul +PLUS, prin prezentul Regulament sau prin Regulamentul Intern al +PLUS; i) în cazul pierderii mandatului, pentru ca numărul de 7 membri ai Comisiei să fie menținut, următorul pe listă, potrivit votului Conveniei Naționale, va prelua definitiv funcția de membru în mandatul respectiv.
Art. 10 - Destituirea pe motive obiective și moțiunea de neîncredere
  1. Destituirea se poate face doar dacă timp de 30 de zile membrul este în imposibilitatea îndeplinirii atribuțiilor sau refuză de 3 ori exercitarea atribuțiilor fără să existe un caz de fortă majoră, caz fortuit sau o abținere întemeiată potrivit prezentului Regulament.
  2. Minimum 3 (trei) dintre membrii unei Comisii de Integritate și Arbitraj pot iniția în formă scrisă, transmisă prin mijloace de comunicare electronică la distanță, pe email official, oricând, o destituire a unui alt membru al respectivei Comisii, dacă acesta din urmă nu-și îndeplinește obligațiile, indiferent dacă acest membru deține sau nu o funcție în Comisie.
  3. Pentru a produce efecte, destituirea trebuie să fie votată „pentru”, în mod obligatoriu și secret, de minimum 5 din cei 7 membri ai Comisiei.
  4. Moțiunea de neîncredere privind un membru CJIA, CDIA poate fi inițiată de orice membru cu drept de vot și susținută de cel puțin 1/3 dintre membrii cu drept de vot ai județului și, respective, ai diasporei teritoriale. în cazul întrunirii condițiilor prevăzute, Biroul Național convoacă Convenția filialei județene / diasporei, în scopul supunerii la vot a moțiunii de neîncredere. Convenția decide potrivit Statutului și Regulamentului Intern.
  5. Moțiunea de neîncredere privind un membru CNIA poate fi inițiată de orice membru cu drept de vot și susținută de cel puțin 1/3 dintre membrii cu drept de vot ai +PLUS, provenind din 1/2 dintre filialele județene ale +PLUS. în cazul întrunirii condițiilor prevăzute, Consiliul Național convoacă Convenția Națională în scopul supunerii la vot a moțiunii de neîncredere. Conventia decide potrivit Art 44 din Statut.
  6. în cazul adoptării destituirii sau moțiunii de neîncredere, pentru ca numărul de 7 membri ai Comisiei să fie menținut, următorul pe listă, potrivit votului Convenției Naționale, va prelua funcția de membru.
  7. Dacă cel exclus prin destituire sau moțiune de neîncredere este Președintele, o nouă alegere potrivit procedurii din prezentul Regulament va avea loc.

 

Secțiunea a II-a - Conducerea Comisiilor

Art. 11 - Alegerea Președintelui CJIA/CNIA
  1. Comisia Națională si cele Județene de Integritate și Arbitraj își aleg un Președinte dintre membrii lor. Alegerea se face în termen maximum de 1 (o) lună de la numirea membrilor săi în funcție prin Convenție Națională / Județeană, prin vot secret, cu majoritate simplă (jumătate plus unul din numărul membrilor).
  2. Majoritatea simplă presupune votul a 4 din 7 membri. Dacă acesta nu se obține din primul tur, se va desfășura al doilea tur, cu primii doi clasați. în turul al doilea, câștigătorul se alege cu aceeași majoritate simplă. Pentru o bună funcționalitate și pentru o asumare a responsabilității de a fi ales în Comisie, abținerea sau absenteismul la acest vot sunt interzise sub sancțiunea pierderii mandatului.
  3. Oricare din membrii Comisiei își poate depune candidatura cel mai târziu cu 2 zile înainte de împlinirea termenului de 1 (o) lună.
  4. Depunerea candidaturii presupune o scrisoare de intenție de maximum 1000 caractere, cu spații incluse, trimisă la adresa Comisiei.
  5. Candidatul care ia legătura în orice mod cu un alt membru al Comisiei, în încercarea de a-i influența votul, urmează a fi descalificat deîndată ce acest fapt a fost adus la cunoștință și probat în fața Comisiei. în acest caz, mijloacele de probă sunt cele prevăzute în prezentul Regulament.
Art. 12 - Atribuțiile Președintelui CJIA/CNIA
  1. Președintele CNIA reprezintă CNIA în CN și in acest sens: a) în cazul unor modificări de Statut sau de Regulament Intern al +PLUS votat de CN, Președintele CNIA este obligat să promoveze propunerile CNIA, votate cu majoritatea simplă. Abținerea nu este permisa; b) în acest sens, Președintele supune atenției CN propunerile CNIA cu cel puțin 10 zile înante de data ședinței CN; c) prezintă un raport lunar membrilor Comisiei privind activitatea sa în CN.
  2. Președintele CNIA/CJIA are atribuții de reprezentare a Comisiei pe care o prezidează în relațiile cu CJIA/CNIA, pe de o parte, și cu organele de conducere și control ale partidului +PLUS, pe de altă parte, prezentând membrilor CNIA/CJIA un raport lunar privind îndeplinirea acestor atribuții.
  3. Președintele Comisiei CJIA sau CNIA: a) numește Raportorul sau Completul de soluționare a cauzelor sau a cererilor de recuzare prin sistemul rotativ; b) ține registrul online cu numirea rotativă pe care îl partajează cu ceilalți membri ai Comisiei; c) convoacă ședintele administrative ale Comisiei la propunerea membrilor Comisiei; d) stabilește ordinea de zi a ședintelor în funcție de cererile membrilor Comisiei; e) redactează procesul-verbal al ședințelor administrative ale Comisiei; e) realizează raportul anual privind activitatea CNIA/CJIA, pe care îl prezintă Biroului și Consiliului Național (la cerere), respectiv Biroului și Consiliului Județean (la cerere), cu titlu de informație. Raportul nu va conține date personale și va fi prezentat numai după ce a primit validarea membrilor Comisiei respective.
Art. 13 - Desemnarea unui secretar general
  1. în caz de indisponibilitate temporară a exercitării funcției de Președinte, acesta poate desemna un secretar general, cu acordul acestuia, pe perioada de indisponibilitate. Indisponibilitatea temporară o definim ca fiind perioada de convalescență a Președintelui sau a copiilor, soțului, părinților ce necesită internare (cu dovezi ce emană de la medicul de specialitate) sau perioada de lipsă din cauza anumitor evenimente familiale (nuntă, lună de miere, naștere cu concediu de maternitate/paternitate, deces).
  2. O nouă indisponibilitate temporară a Președintelui determină o nouă numire de secretar general.

Secțiunea a III-a - Ședințele administrative ale Comisiilor

Art. 14 - Convocarea ședințelor administrative ale Comisiilor de Integritate și Arbitraj
  1. Comisiile de Integritate și Arbitraj se întrunesc în urma convocării Președintelui, minimum o dată pe luna sau ori de câte ori se impune pentru buna desfășurare a activității Comisiei. Convocarea se face cu minimum 10 zile înaintea datei stabilite pentru întrunire, prin email, și cuprinde ordinea de zi.
  2. Membrii pot propune subiecte pe ordinea de zi într-un termen de cel mult 4 (patru) zile înante de data ședinței.
  3. Președintele prezintă ordinea de zi completată cu propunerile membrilor cu cel puțin 2 zile înainte de data ședinței.
  4. în caz de urgență, termenele prevăzute la aliniatele (1) și (2) pot fi omise, însă pentru o corectă desfășurare a întrunirii se impune acordarea unui termen de cel puțin o zi pentru ca membrii Comisiei să poată suplimenta ordinea de zi.
  5. Convocarea Comisiei se poate face și la solicitarea a cel puțin 2 membri.
Art. 15 - Derularea ședințelor administrative. Cvorumul. Votul
  1. Ședintele administrative ale Comisiilor de Integritate și Arbitraj se desfășoară ca regulă prin mijloace de comunicare la distanță, videoconferințe.
  2. Ședințele Comisiilor de Integritate și Arbitraj sunt conduse de Președinte, de Vice-Președinte sau de un membru delegat, urmărind ordinea de zi stabilită anterior.
  3. Cvorumul valabil este de minimum 5 membri.
  4. Se acceptă votul prin corespondență / în scris. Membrul aflat în imposibilitate de a participa la întrunire are posibilitatea expedierii în scris a votului / opțiunii sale cu minimum 10 ore înainte de ședință celorlalți membri. Astfel transmisă opțiunea sa, aceasta va fi validată. în cazul procedurii urgente, transmiterea votului trebuie făcută cu 2 ore înainte, pentru a putea fi considerat valabil.
  5. Președintele va citi, la fiecare punct al ordinii de zi, votul celor care au votat prin corespondență.
  6. Comisia ia decizii cu majoritatea simplă a celor prezenți și a celor care s-au exprimat prin corespondență.
  7. Dacă la prima întrunire nu se indeplinește cvorumul, se va reconvoca Comisia în termen de 3 zile, menținându-se ordinea de zi. Votul prin corespondență rămâne aplicabil.
  8. Dacă în ceea ce privește cvorumul există paritate numerică, majoritatea simplă nerealizându-se, votul Președintelui pe fiecare punct al ordinii de zi este decisiv.

Secțiunea a IV-a - Conservarea documentelor și arhivarea. Accesul. Transparența

Art. 16 - Reguli de confidențialitate și de protecție a datelor cu caracter personal
  1. Membrii Comisiilor de Integritate și Arbitraj se angajează să păstreze confidențialitatea informațiilor cu care au luat contact în activitatea lor în cadrul Comisiei sau în legătură cu +PLUS, așa cum sunt definite în Regulamentul Intern al +PLUS și prevăzute de legislația în vigoare.
  2. Confidențialitatea se impune atât pe parcursul procedurilor, cât și după finalizarea acestora.
  3. înscrisurile procedurale sunt conservate și arhivate, confidențialitatea acestora fiind imperativă.
  4. Obligația de confidențialitate nu afectează principiul transparenței în partid, Art. 19 din prezentul Regulament rămânând aplicabil.
Art. 17 - Conservarea documentelor
  1. Toate înscrisurile procedural, indiferent de calitatea acestora (informații, probe, rapoarte, hotărâri, avize etc) sunt consemnate în dosare specific, atât electronice, cât și pe suport de hârtie, înregistrate cu referințe unice.
  2. Arhivarea acestor elemente în format electronic se realizează într-un drive la care au acces doar membrii Comisiei în cauză. La acest drive se face o copie care se păstrează la departamentul IT.
  3. Este interzisă diseminarea de informații fără acordul scris al Comisiei, acord obținut prin majoritate simplă.
  4. Fiecare dosar are un folder cu numărul unic care se regăsește și la dosarul pe suport de hârtie.
Art. 18 - Registrele electronice
  1. Partidul ține un registru de sancțiuni la care au acces toți membrii Comisiilor de Integritate și Arbitraj, cât și organele de conducere care aplică sancțiunile.
  2. Registrul de sancțiuni este completat de organul de conducere care aplică sancțiunea, indicând persoana, numărul de dosar, termenul pentru exercitarea contestației, soluția definitivă în urma contestației și data acesteia.
  3. Registrul de soluționare a diferendelor, indicând numărul de referință unică (dosar), persoanele sau organele de partid implicate, soluția și data acesteia.
Art. 19 - Transparența activităților
  1. Activitățile Comisiilor de Integritate și Arbitraj vor fi publicate pe site-ul ro.plus într-o secțiune dedicată, accesibilă doar membrilor +PLUS și protejată de copiere, transfer și modificare.
  2. Astfel, se pot regăsi: a) raportul anual de activitate al Comisiilor; b) dispozitivele soluționărilor diferendelor și ale contestațiilor la diferend; c) dispozitivele soluționărilor contestațiilor relative la procedurile disciplinare; d) elemente statistice cu privire la activitățile Comisiilor.
  3. Dispozitivele prevazute la lit. b), c) vor conține numele părților și obiectul sesizării. Ele vor fi publicate în maximum 30 de zile de la soluționarea dosarelor.
  4. Nu se vor publica în integralitate dosarele de lucru, rapoartele, hotărârile și alte documente interne ale Comisiilor.

 

Art. 20 - îndemnizații și resurse
  1. Toți membrii Comisiilor de Integritate și Arbitraj efectuează această activitate pro bono, nepercepând nicio îndemnizație financiară sau în natură în nume propriu.
  2. în cazul în care se impune o deplasare, cheltuielile aferente deplasărilor și misiunilor (inclusiv operațiuni poștale) Comisiei pot fi rambursate de partidul +PLUS pe bază de înscrisuri justificative.

Titlul II - Procedura de soluționare a litigiilor

Secțiunea I - Competența materială. Competența după materie și competența după obiect

Subsecțiunea I - Competența după materie

Capitolul 1 - Competența - Procedura disciplinară

Art. 21 - Organele competente în aplicarea sancțiunilor
  1. Organele care aplică sancțiunile (conform dispozițiilor Art. 90 din Statut) sunt următoarele: a) Coordonatorul comunității (CC) / Președintele Filialei Locale (PFL) este competent în comunitatea pe care o conduce, în prima etapă, să aplice sancțiuni pentru membrii simpli, fără funcții de conducere / arbitraj / control, precum și pentru membrii care nu ocupă funcții sau demnități publice. Acesta poate fi sesizat sau se poate autosesiza in acest sens; b) Biroul Filialei Județene (BFJ) - este competent la nivelul județului pe care îl conduce, în prima etapă, să aplice sancțiuni pentru coordonatorii comunităților sau președinții filialelor locale +PLUS, precum și pentru membrii cu funcții publice alese sau numite la nivel local. Acesta poate fi sesizat sau se poate autosesiza în acest sens; c) Biroul Național (BN) - este competent, în prima etapă, să aplice sancțiuni pentru membrii cu funcții de conducere, arbitraj sau control în +PLUS la nivel județean, precum și pentru membrii cu funcții publice alese sau numite la nivel județean sau al filialelor sectoarelor Municipiului București. De asemenea, pe cale de excepție, acolo unde consideră necesar că se impune să preia cazul de la coordonatorii comunităților sau de la Biroul filialei județene. Acesta poate fi sesizat sau se poate autosesiza în acest sens; d) Consiliul National (CN) - este competent, în prima etapă, să aplice țpentru membrii cu funcții de conducere, arbitraj sau control la nivel național în partid, precum și pentru membrii cu funcții politice alese sau numite la nivel național sau european. Acesta poate fi sesizat sau se poate autosesiza în acest sens.

 

Art. 22 - Organele competente în soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor de sancționare:
  1. Organele care soluționează contestațiile împotriva deciziilor de sancționare sunt următoarele: a) Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) este competentă să soluționeze contestațiile împotriva deciziei de sancționare pronunțate de către Coordonatorul comunității (CC) / Președintele Filialei Locale (PFL), Biroul Filialei Județene (BFJ) din județul respectiv; b) Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) este competentă să soluționeze contestațiile împotriva deciziilor de sancționare pronunțate de Biroul Național (BN) și de Consiliul Național (CN).

Capitolul 2 - Competența - Procedura diferend

Art. 23 - Organele competente în soluționarea diferendelor
  1. Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) este competentă (Art. 39 alin. 2 din Statut), să soluționeze următoarele diferende: a) între membrii filialei județene; b) între comunitățile din județ; c) între comunitățile și filialele locale din județ; d) între comunitățile sau filialele locale din judet și organele de conducere sau control ale filialei județene; e) între membrii partidului și structurile de conducere sau control ale comunității sau filialei județene din care aceștia fac parte.
  2. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) este competentă (Art. 56 alin. 1 din Statut), să soluționeze, în primă instanță, următoarele diferende: a) între Filiale Județene; b) între Filiale Județene și organele naționale de conducere și control; c) între membri și organele naționale de conducere si control.
  3. Atât CJIA, cât și CNIA devin competente în această procedură doar în urma unei sesizări, neputându-se autosesiza.
Art. 24 - Organele competente în soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor cu privire la diferende
  1. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) este competentă să soluționeze contestațiile împotriva deciziilor pronunțate de către Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj sau Comisia(iile) Diaspora de Integritate și Arbitraj (Art. 39 alin. 4, coroborat cu Art. 56 alin. 1 din Statut).
  2. Deciziile pronunțate de Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) sunt definitive și obligatorii la nivelul partidului.

Capitolul 3 - Competența - Procedura eligibilitate

Art. 25 - Organele competente în procedura de eligibilitate
  1. Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) este competentă să pronunțe o decizie privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate a candidaților la alegerile de la nivel local și județean (Art. 64 alin. 4 din Statut).
  2. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) este competentă să pronunțe o decizie privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate a candidaților în cazul alegerilor la nivel național și european (Art. 64 alin. 4 din Statut).
  3. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) este competentă să soluționeze contestațiile împotriva deciziilor pronunțate de către Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj (Art. 39 alin. 4, coroborat cu art. 64 alin. 4 din Statut).

Subsecțiunea a II-a - Competența după obiect

Capitolul 1 - Obiectul sesizării / autosesizării în cadrul procedurii disciplinare

Art. 26 - Nerespectarea obligațiilor de către simplii membri sau membrii reprezentanți
  1. în aplicarea Art. 7, 8, 12 și 18 alin. 4 din Statut, organele competente menționate la Art. 90 din Statut și la Art. 21 din prezentul Regulament sunt sesizate sau se autosesizează, pentru a analiza conform procedurii disciplinare, pentru încălcarea de către un membru din subordine a uneia din următoarele obligații: a) să respecte principiile +PLUS (Cap. B din Statut); b) să acționeze potrivit Codului Etic, Statutului, Regulamentului Intern, precum și potrivit hotărârilor adoptate de organele competente ale +PLUS de care a avut cunoștință; c) să acționeze potrivit sarcinilor individuale primite în conformitate cu programul politic național al +PLUS și cu programul politic de la nivel județean și local al filialei, respectiv al comunității din care face parte; d) să acționeze potrivit sarcinilor individuale primite în vederea creșterii reputației partidului în societate și a atragerii de noi membri în rândurile acestuia; e) să plătească o cotizație lunară de membru, în condițiile Regulamentului Intern; f) să aibă un comportament civic și moral în societate, care să nu aducă prejudicii imaginii +PLUS; g) să asigure confidențialitatea informațiilor cu care au luat contact în activitatea lor din cadrul sau în legătură cu +PLUS; h) să informeze permanent conducerea organizațiilor de partid din care fac parte sau conducerea centrală a partidului, după caz, cu privire la activitățile desfășurate în cadrul Parlamentului României, Parlamentului European și în cadrul structurilor administrației publice centrale sau locale în care au obținut un mandat cu susținerea +PLUS; i) să participe cu regularitate la convențiile județene sau naționale ale +PLUS în care sunt desemnați drept delegați și la celelalte activități organizate de acestea; j) să nu exprime în public, în numele +PLUS, păreri care contravin politicii și strategiei de comunicare a +PLUS; k) orice alte obligații prevăzute de Legea nr. 14/2003 sau alte norme legale în vigoare; l) obligatia de informare a Coordonatorului de comunitate sau a Președintelui Filialei Locale în privința începerii urmăririi penale sau privind punerea în mișcare a acțiunii penale contra propriei personae (Art.18 alin. 4 din Statut).
Art. 27 - Nerespectarea obligațiilor de către membrii reprezentanți
  1. în aplicarea Art. 67 și Art. 69 din Statut, organele competente menționate la Art. 21 din prezentul Regulament sunt sesizate sau se autosesizează, pentru a analiza conform procedurii disciplinare, pentru încălcarea de către un membru reprezentant a uneia din următoarele obligații: a) obligația de a respecta, promova și acționa în spiritul valorilor și principiilor +PLUS; b) obligația de a promova Manifestul, programul politic, politicile și pozițiile publice asumate de către +PLUS în interesul general și în limitele mandatului, responsabilității sau demnității respective; c) obligația de a păstra o atitudine proactivă și implicată în relația cu cetățenii, organizând sau participând la consultări publice cu privire la aspecte de relevanță și asigurând transmiterea constantă a solicitărilor cetățenilor către organele de conducere ale +PLUS; d) obligația de a iniția acțiuni și programe conform funcției deținute care să promoveze public valorile +PLUS și de a rămâne implicat în monitorizarea și derularea acestora; e) obligația de a respecta hotărârile organelor competente ale +PLUS cu privire la modul de desfășurare a activității în cadrul funcției sau demnității publice ocupate; f) obligația de a informa organele de conducere ale filialei +PLUS din care fac parte, în cazurile prevăzute la Art. 67, lit. b), c) și f) din Statut sau Biroul Național, în cazurile prevăzute la Art. 67 lit. a), d), e) și g) din Statut, cu privire la orice procedură disciplinară inițiată de către orice autoritate publică în ceea ce îi privește, precum și cu privire la orice acte de urmărire penală efectuate cu privire la persoana lor; g) obligația de a informa organele de conducere ale filialei +PLUS din care fac parte, în cazurile prevăzute la Art. 67 lit. b), c) și f) din Statut sau Biroul Național, în cazurile prevăzute la Art. 67 lit. a), d), e) și g), cu privire la orice alte aspecte ce ar putea aduce atingere imaginii sau reputației +PLUS.
Art. 28 - Disimularea îndeplinirii condițiilor de adeziune sau eligibilitate
  1. în aplicarea Art. 8 si Art. 64 din Statut, organele competente menționate la Art. 90 din Statut și la Art. 21 din prezentul Regulament sunt sesizate sau se autosesizează pentru a analiza conform procedurii disciplinare: a) ascunderea neîndeplinirii condițiilor prevăzute la Art. 8 din Statut, constatată ulterior obținerii calității de membru; b) ascunderea prin declarații false a lipsei condițiilor de eligibilitate.

Capitolul 2 - Obiectul sesizării în cadrul procedurii diferend

Art. 29. Obiectul diferendului: obiectivele politice și principiile partidului concretizate într-un program
  1. Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) competentă teritorial poate fi sesizată în vederea analizării, conform procedurii diferend, a neînțelegerilor care pot apărea între organele prevăzute la Art. 23, alin 1, pct. b), c), d), e) din prezentul Regulament și care au ca obiect implementarea principiilor sau obiectivelor politice +PLUS de către organele în cauză. Diferendul privește implementarea programelor politice complexe și nu divergențele de interpretare a principiilor sau obiectivelor.
  2. în aplicarea Art. 6 și Art. 7 din Statut, Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) competentă poate fi sesizată în vederea analizării, conform procedurii diferend, divergențelor apărute între membrii partidului și structurile de conducere sau control ale comunității sau filialei județene din care aceștia fac parte. Aceste divergențe pot să privească situațiile în care unul sau mai mulți membri de partid, în conformitate cu Statutul +PLUS, depun o inițiativă politică, economică sau socială ce poate avea un impact pozitiv la nivel local sau județean, iar organismul competent cu evaluarea inițiativei o ignoră sau o respinge neîntemeiat.
  3. Comisa Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) competentă teritorial poate fi sesizată pentru a analiza, conform procedurii diferend, divergențele care pot apărea între membrii coordonatori regionali din județ, asupra modului de implementare a programelor politice structurate, de importanță locală sau județeană bazate pe obiectivele sau principiile +PLUS.
  4. în aplicarea Art. 6 și Art. 7 din Statut, Comisa Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) poate fi sesizată pentru a analiza, conform procedurii diferend, neînțelegerile care pot apărea între organisme prevăzute la Art. 23 alin. 2 pct. a), b) din prezentul Regulament și care au ca obiect implementarea principiilor sau obiectivelor politice +PLUS de către organele în cauză.
  5. în aplicarea Art. 6 și Art. 7 din Statut, Comisa Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) poate fi sesizată pentru a analiza, conform procedurii diferend, neînțelegerile care pot apărea între membrii partidului și structurile de conducere sau control national, dacă membrul de partid a prezentat un program politic, economic sau social structurat și de importanță națională bazat pe obiectivele sau principiile +PLUS, iar organismul nu a răspuns sau a răspuns negativ.
Art. 30 - Obiectul diferendului: contracte de performanță/acorduri de colaborare
  1. Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) poate fi sesizată în caz de diferend între Birourile Comunităților +PLUS sau Biroul Filialelor Locale +PLUS, pe de o parte, și Biroul Filialei Județene cu privire la executarea contractului de performanță prevăzut la Art. 21 Statut.
  2. Comisa Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) poate fi sesizată în caz de diferend între Birourile diferitelor comunități sau filiale locale, fie acestea și din județe diferite sau între Birourile comunităților sau filialelor locale dintr-un județ și Biroul filialei județene cu privire la executarea contractului de colaborare prevazut la Art. 22 din Statut.
  3. Comisa Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) poate fi sesizată în caz de diferend între Birourile comunităților +PLUS sau Biroul filialelor locale +PLUS, pe de o parte, și Biroul Național sau între Biroul Filialei Județene pe de o parte și Biroul Național pe de altă parte, cu privire la executarea contractului de performanță prevăzut la Art. 21 din Statut.
  4. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) poate fi sesizată în caz de diferend între Birourile diferitelor filiale județene cu privire la executarea contractului de colaborare prevăzut la Art. 22 din Statut.
Art. 31 - Obiectul diferendului: respectarea drepturilor membrilor
  1. în aplicarea Art. 11 din Statut, Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) competentă teritorial poate fi sesizată în privința unui diferend între membrii partidului și structurile de conducere sau control ale comunității sau filialei județene din care aceștia fac parte, iar Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) cu un diferend între membrii partidului și structurile de conducere sau control national, doar dacă au ca obiect: a) lipsa informărilor cu privire la activitatea +PLUS și notificările statutare despre activitatea comunității și filialei din care fac parte sau la nivel national, dar numai după o cerere prealabilă la organismul competent cu informarea care a rămas fără răspuns cel puțin 15 zile; b) încălcarea dreptului de a-și exprima inițiativele politice și punctul de vedere și dreptul de vot în convențiile de la nivelul comunității, filialei locale sau filialei județene din care face parte, precum și la nivel național, în dezbaterile interne ale partidului sau în organismele unde au fost desemnați ca delegați; c) încălcarea dreptului să prezinte o moțiune programatică, o moțiune simplă sau o moțiune de neîncredere la nivel local, județean sau național în condițiile prezentului Statut și ale Regulamentului Intern, prin refuzul înregistrării motiunii, lipsa răspunsului sau un răspuns negativ nemotivat; d) refuzul de a primi candidatura de delegat la convenția județeană sau națională a +PLUS spre analiză; e) nerespectarea procedurii de alegeri în organele de conducere, control și arbitraj ale +PLUS de la nivel local, județean sau național, astfel cum a fost stabilită prin Statut și Regulamentul Intern; f) în caz de nerespectare a procedurii de depunere a candidaturii la alegerile interne ale +PLUS pentru desemnarea drept candidați pentru alegerile locale, naționale și europene. Diferendul este cu organismul competent să valideze alegerile; g) nerespectarea dreptului de vot la referendumurile locale, județene sau naționale organizate de +PLUS potrivit Regulamentului Intern; h) nerespectarea procedurii de primire a ideilor, proiectelor, inițiativelor de politici publice conforme cu obiectivele +PLUS; i) lipsa consultării membrilor înainte de luarea deciziei pe problemele politice, economice, sociale sau organizatorice, pe subiectele unde consultarea este prevăzută imperativ prin Statut sau Regulament; j) procedura de desemnare pentru a face parte din structurile interne.
  2. în aplicarea Art. 11 din Statut și Art. 23 alin.1 pct a) din prezentul Regulament, Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) competentă teritorial poate fi sesizată cu un diferend între membri. Diferendul între membru și organele de conducere, potrivit alineatului 1, pe același subiect se sesizează și soluționează cu prioritate.
Art. 32 - Diferend: respectarea drepturilor membrilor reprezentanți
  1. Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) poate fi sesizată cu privire la diferende între un reprezentant local sau județean membru de partid +PLUS și un organism județean +PLUS privind nerespectarea drepturilor prevăzute la Art. 68 din Statut.
  2. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) poate fi sesizată cu privire la diferende între un reprezentant local sau județean și un organism național sau între un reprezentant național +PLUS sau european +PLUS și un organism național +PLUS privind nerespectarea drepturilor prevăzute la Art. 68 din Statut.
  3. Comisiile pot fi sesizate ca urmare a imposibilității dovedite a soluționării pe cale amiabilă.

Secțiunea a II-a - Constituirea completului. Incompatibilități

Art. 33 - Constituirea organelor decizionale
  1. Coordonatorul comunității (CC) ia singur decizia, dar poate să dispună anumitor membri sarcini pentru administrarea probelor și indeplinirea procedurii de comunicare a actelor către părțile implicate.
  2. Președintele filialei locale ia singur decizia, dar poate să dispună anumitor membri sarcini pentru administrarea probelor și îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor către părțile implicate.
  3. Biroului filialei judetene este alcătuit și se pronunță conform dizpozițiilor imperative ale Regulamentului Intern al +PLUS pentru soluționarea sesizărilor sau autosesizărilor.
  4. Biroului Național este alcătuit și se pronunță conform dizpozițiilor imperative ale Regulamentului Intern al +PLUS pentru soluționarea sesizărilor sau autosesizărilor în cazul competenței excepționale.
  5. Consiliul Național este alcătuit și se pronunță conform dizpozițiilor imperative ale Regulamentului Intern al +PLUS pentru soluționarea sesizărilor sau autosesizărilor.
Art. 34 - Constituirea ompletului Comisiei și numirea Raportorului
  1. Președintele Comisiei Județene de Integritate și Arbitraj (CJIA) desemnează, în termen de 2 zile de la comunicarea sesizării / contestației, un Complet format din 3 membri, însărcinat cu soluționarea sesizărilor, a contestațiilor sau a eligibilității. Desemnarea membrilor se face în mod rotativ, neputând să fie desemnat același membru dacă nu au avut deja toți din Comisie acest rol.
  2. Președintele Comisiei Naționale de Integritate și Arbitraj (CNIA) desemnează, în 2 zile de la comunicarea sesizării / contestației, un Complet de 3 membri pentru soluționarea sesizărilor, contestațiilor împotriva deciziilor CJIA și a eligibilității. Desemnarea membrilor se face în mod rotativ, neputând să fie desemnat același membru dacă nu au avut deja toți din Comisie acest rol.
  3. Președintele Comisiei Naționale de Integritate și Arbitraj (CNIA) desemnează în 3 zile de la sesizare un Complet de 3 membri ai Comisiei pentru soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor Biroului Național sau Consiliului Național. Desemnarea membrilor se face în mod rotativ, neputând să fie desemnat același membru dacă nu au avut deja toți din Comisie acest rol.
  4. în vederea aplicării uneia dintre sancțiunile prevăzute la Art. 90 din Statutul +PLUS, organul competent să dispună sancțiunea va sesiza CJIA, în situațiile prevăzute la Art. 91, alin. (1), (2) și (3) din Statutul +PLUS, respectiv CNIA, în situația prevăzută la Art. 91, alin. (4) si (5) pentru numirea Raportorului.
  5. Termenul pentru sesizarea CJIA / CNIA este de 4 zile de la primirea sesizării sau de la autosesizare.
  6. Comisia sesizată, prin procedura rotativă și în termen de 2 zile de la sesizare, desemnează un raportor dintre membrii săi.
Art. 35 - Incompatibilitatea. Abținerea. Recuzarea
  1. Cazurile de incompatibilitate a membrilor completului însărcinat cu soluționarea diferitelor spețe privesc următoarele situații: a) când unul din membrii Completului s-a antepronunțat în cauza pentru a cărei soluționare Completul a fost desemnat. Punerea în discuția părților, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, nu îl face incompatibil; b) când subzistă un interes în cauza supusă soluționării din partea unui membru sau a mai multor membri ai completului desemnat în cauză, din partea soților acestora, ascendenților, descendenților sau afinilor lor, după caz; c) când un membru al Completului desemnat cu soluționarea cauzei este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului uneia dintre aceste persoane; d) când soțul sau fostul său soț este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre părți; e) dacă între el, soțul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, și una dintre părți a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. în cazul plângerilor penale formulate de părți în cursul procesului, cel în cauză devine incompatibil numai în situația punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva sa; f) dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți; g) dacă el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părți; h) dacă el, soțul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relații de dușmănie cu una dintre părți, soțul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv; i) dacă, atunci când este învestit cu soluționarea unei contestații, soțul sau o rudă a sa până la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca membru al altui organ decizional sau al altei comisii, la luarea deciziei asupra aceluiași/aceleiași diferend/sancțiuni; j) dacă este soț sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al Completului; k) atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa; l) când o persoană juridică al cărei asociat este sau în ale cărei organe de conducere se află membrul partidului are un interes în cauză; m) dacă membrul Completului are raporturi de muncă ori de serviciu, după caz, sau legături comerciale directe cu una dintre părți, cu o societate controlată de una dintre părți sau aflată sub un control comun cu aceasta; n) dacă membrul Completului a prestat consultanță uneia dintre părți, a asistat sau a reprezentat una dintre părți ori a depus mărturie în una dintre fazele precedente ale litigiului; o) a avut calitatea de Raportor în cauză.
  2. Dispozițiile alin. (1) privitoare la soț se aplică și în cazul concubinilor.
  3. Persoana care știe că în privința sa există o cauză de recuzare este obligată să înștiințeze părțile și pe ceilalți membri ai Completului în maximum 5 zile de la numire, iar dacă asemenea cauze survin după acceptare, deîndată ce le-a cunoscut.
  4. Această persoană nu poate participa la soluționarea litigiului decât dacă părțile, înștiințate potrivit alin. (3), comunică în scris că înțeleg să nu ceară recuzarea. Chiar în acest caz, ea are dreptul să se abțină de la soluționarea litigiului, fără ca abținerea să însemne recunoașterea cauzei de recuzare.
  5. Abținerea produce efecte pe data formulării ei, fără nicio altă formalitate.
  6. Dispozițiile aliniatelor (1) - (5) se aplică și Raportorului.
Art. 36 - Procedura abținerii
  1. în cazul în care coordonatorul comunității sau președintele de filială locală se află într-un caz de incompatibilitate, acesta se abține și notifică Biroul Național pentru a prelua cazul.
  2. în caz de abținere pentru motiv de incompatibilitate a membrului unui Complet la nivelul Biroului Filialei Județene, Președintele Biroului Filialei Județene numește un alt membru. Principiul de desemnare rotativ se aplică.
  3. în caz de incompatibilitate a unui membru din Biroul Național în caz de competență ordinară, acesta nu ia parte la deliberări (conform Regulamentului Intern al +PLUS).
  4. în caz de incompatibilitate a unui membru din Consiliului Național, acesta nu ia parte la deliberări (conform Regulamentului Intern al +PLUS).
  5. în caz de abținere pentru motiv de incompatibilitate a membrului unui Complet la nivelul CJIA, Președintele acesteia numește un alt membru. Principiul de desemnare rotativ se aplică.
  6. în caz de abținere pentru motiv de incompatibilitate a membrului unui Complet la nivelul CNIA, Președintele acesteia numește numeste un alt membru în Completul de 3. Principiul de desemnare rotativ se aplică.
  7. Dispozițiile prezentului articol, cât și cele privind recuzarea, se aplică și Raportorului.
Art. 37 - Cererea de recuzare

 

  1. Recuzarea trebuie să fie cerută, sub sancțiunea decăderii, în termen de 10 zile de la data când partea a luat cunoștință de numirea Completului / Raportorului sau, după caz, de la survenirea cauzei de recuzare.
  2. Cererea de recuzare se soluționează de către un alt complet numit de Președinte, pronunțată cu citarea părților și a membrului recuzat, în termen de 10 zile de la sesizare. Decizia de recuzare nu este supusă niciunei căi de atac.
Art. 38 - Soluționarea recuzării
  1. în caz de incompatibilitate, dacă cel în cauză nu se abține, partea are dreptul să îl recuze. Cererea de recuzare se depune și se soluționează astfel: a) în cazul coordonatorului de comunitate sau al președintelui de filială locală, cererea de recuzare se depune la Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj. CJIA o trimite în copie părții recuzate. înainte de luarea deciziei, Comisia are obligația de a asculta părțile. Decizia Comisiei este definitivă. în caz de respingere, coordonatorul comunității sau președintele de filială locală rămân competenți. în caz de admitere, cauza este înaintată Biroului Național pentru soluționare potrivit competenței excepționale (Art. 90 alin. 5 din Statut); b) în cazul membrului la nivel de Birou al Filialei Județene și de Comisie de Integritate și Arbitraj, Președintele numește un Complet de 3 dintre cei care nu sunt în Completul în cauză. Dacă se respinge recuzarea, membrul va rămâne în Complet, iar dacă se admite, Președintele îl va numi în Complet pe următorul, potrivit procedurii rotative. Pronunțarea pe recuzare nu este luată în considerare la procedura rotativă a completelor de fond; c) în caz de recuzare a unui membru din Biroul Național sau Consiliul Național, acesta nu ia parte la deliberări (conform Regulamentului Intern al +PLUS).
Art. 39 - Conexarea cauzelor
  1. Pentru asigurarea unei soluții corecte, în fața primului organ decizional / Comisiei este posibilă conexarea mai multor dosare în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între ele o strânsă legătură.
  2. Conexarea poate fi invocată de părți sau din oficiu cel mai târziu înainte pronunțării deciziei definitive, înaintea completului/organului care se va pronunța asupra acestei solicitări. Decizia privind conexarea se contestă odată cu cauza principală. Comisia sesizată cu contestația se pronunță și asupra conexării.
  3. Sesizările ulterioare se trimit primeia depuse.
  4. Când una dintre sesizări este de competența exclusivă a unei Comisii / organ, conexarea se va face la acea Comisie / organ.

Secțiunea a III-a - Termenele

Art. 40 - Calculul termenelor
  1. Termenele stabilite în prezentul Regulament se calculează pe zile atât lucrătoare, nelucrătoare cât și festive (nelucrătoare, sărbători legale). Dacă termenul expiră într-o zi de week-end sau de sărbătoare legală, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare.
Art. 41 - Termenul general de soluționare a procedurii disciplinare
  1. Soluționarea cauzelor conform procedurii disciplinare se realizează într-un termen de maximum 4 luni de la sesizare / autosesizare, finalizată cu pronunțarea unei decizii definitive în cadrul partidului.
  2. Procedura aplicării sancțiunii în prima fază nu poate dura mai mult de 2 luni.
  3. Procedura în contestație nu poate dura mai mult de 2 luni.
  4. Termenul se suspendă pe timpul judecării unei cereri de recuzare.
  5. în cadrul termenului prevăzut la alin. (1), părțile pot consimți în scris la prelungirea termenului.
  6. Organismul competent poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului, o singură dată, cu cel mult 15czile. Organismul competent poate prelungi termenul general cu mai mult de 15 zile doar dacă soluționarea depinde de un act cerut de la instituțiile publice.
  7. Dacă în procedura disciplinară inițiată în termen de cel mult 3 luni înainte de alegerile locale, județene, naționale, europene una din părți are calitate de candidat, această cauză se soluționează cu precădere în regim de urgență, cu cel puțin 7 zile înainte de data desemnării candidaților. Procedura soluționării nu poate dura mai mult de 10 zile de la data sesizării / autosesizării.
  8. Pronunțarea pe eligibilitate este suspendată până la soluționarea procedurii disciplinare. Soluția privind eligibilitatea se pronunță cel târziu a doua zi după pronunțarea deciziei definitive pe procedura disciplinară. Analizarea celorlalte criterii de desemnare a candidaților prevăzute la Art. 65 din Statut rămâne valabilă, fără a interveni suspendarea până la pronunțarea deciziei definitive pe sancționare.
Art. 42 - Termenul general de soluționare a procedurii diferend
  1. Procedura finalizată cu pronunțarea deciziei definitive în cadrul partidului nu trebuie să dureze mai mult de 4 luni de la data sesizării.
  2. Procedura în prima fază a aplicării sancțiunii nu poate dura mai mult de 2 luni.
  3. Procedura în contestație nu poate dura mai mult de 2 luni.
  4. Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj, cât și Comisia Națională de Integritate și Arbitraj pot dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului, o singură dată, cu cel mult 15 zile lucrătoare. Organismul competent poate prelungi termenul general cu mai mult de 15 zile doar dacă soluționarea depinde de o expertiză sau de un act cerut de la instituțiile publice.
Art. 43 - Termenul general de soluționare a procedurii de eligibilitate
  1. Procedura de eligibilitatate nu poate depăși termenul de 7 zile de la data depunerii cererii, împreună cu actele menționate la Art. 48. Termenul poate fi prelungit cu încă 7 zile în cazul unui număr de mai mult de 200 de dosare.
  2. în caz de urgență și cu condiția ca dosarul să fie complet, soluția poate fi pronunțată și în termen de o zi.

Secțiunea a IV-a - Sesizarea și comunicarea actelor de procedura

Subsecțiunea I - Citarea și comunicarea actelor de procedură

Art. 44 - Citarea și comunicarea actelor de procedură
  1. Comunicarea între părți sau către părți a înscrisurilor, a citațiilor, a hotărârilor CNIA/CJIA și deciziilor preliminare se face prin email oficial sau prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire. înștiințarea părților cu privire la orice aspect pertinent soluționării divergențelor poate fi făcuta și prin telefax sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.
  2. înscrisurile pot fi înmânate și personal părții, sub semnătură.
  3. Dovezile de comunicare se depun la dosar.
  4. Comunicarea pe cale poștală presupune transmiterea în atâtea exemplare câte părți sunt plus unul pentru organul / Comisia sesizat(ă).
  5. Comunicarea pe cale electronică presupune cereri semnate și scanate în format pdf și transmise ca fișier atașat.

Subsecțiunea a II-a - Sesizarea / autosesizarea și inadmisibilitatea

Capitolul I - Sesizarea. Forma. Regularizarea. Nulitatea

Art. 45 - Procedura de sesizare
  1. Părțile interesate în soluționarea unui diferend conform prezentului Regulament pot sesiza CJIA/CNIA printr-o cerere scrisă comunicată prin intermediul mijloacelor moderne de email, respectiv prin intermediul unei scrisori recomandate cu confirmare de primire.
  2. Cel care formulează cererea de soluționare a divergenței se numește reclamant, iar cel împotriva căruia cererea este formulată se numește pârât.
  3. în cazul procedurilor disciplinare, organismele competente în aplicarea sancțiunilor disciplinare, conform Art. 21 din prezentul Regulament, se autosesizează sau sunt sesizate, după caz, conform Statutului +Plus, Regulamentului Intern și în funcție de competența de la Art. 21 și Art. 26, 27, 28 din prezentul Regulament. La rândul lor, aceste organisme sesizează în scris CJIA/CNIA, după caz, urmând ca acestea din urmă să numească un Raportor, conform Art. 57.
  4. în cadrul procedurii disciplinare, sesizarea sau autosesizarea nu poate avea loc mai târziu de 30 de zile de la momentul săvârșirii faptei generatoare sau de la momentul luării la cunoștință de existența acesteia.
  5. în cazul procedurilor de eligibilitate, organismele interne competente cu primirea candidaturii membrilor vor sesiza, în funcție de caz și de prevederile prezentului Regulament, CJIA/CNIA. Alături de sesizare, aceste organisme vor comunica Completului învestit cu soluționarea sesizării și dosarul candidaților, compus din documentele menționate la Art. 48 din prezentul Regulament.
Art. 46 - Forma sesizării în procedura disciplinară sau în procedura diferend
  1. Sesizarea trebuie să conțină următoarele: a) numele sau denumirea completă a structurii de conducere sau control, calitatea, adresa, numărul de telefon, adresa de mail a fiecărei părți; b) o expunere a faptelor care sunt la originea sesizării; c) temeiul legal al sesizării, respectiv articolele din Statut și din prezentul Regulament, pe care se întemeiază; d) probele pe care le apreciază potrivite, de natură a contribui la soluționarea eficientă a litigiului și pe care își întemeiază sesizarea; e) partea trebuie să indice clar ceea ce solicită și ceea ce dorește să obțină ca rezultat al prezentei cereri, sesizări, pentru a permite calificarea acesteia; f) sesizarea trebuie să conțină semnătura titularului cererii; g) dacă sesizarea se face de către o structură de partid, cel care semnează trebuie să aibă dreptul de a reprezenta structura; h) în cazul unui diferend generat de implementarea contractului de performanță sau contractului de colaborare, contractul în cauză, cât și etapele implementării la zi se depun obligatoriu împreună cu sesizarea la Comisie; i) dacă partea alege transmiterea cererii pe cale poștală, trebuie să o trimită împreună cu probele invocate în atâtea exemplare câte părți sunt, cât și un exemplar pentru structura învestita cu soluționarea cererii; j) dacă partea alege transmiterea sesizarii pe cale electronică, aceasta trebuie semnată și scanată în format pdf și transmisă ca fișier atașat.
Art. 47 - Forma autosesizării pe procedura disciplinară
  1. în caz de autosesizare, organismul competent prin reprezentant încheie un proces verbal / o hotărâre de autosesizare care trebuie să conțină: a) numele sau denumirea completă a organismului de conducere sau control, reprezentantul, adresa, numărul de telefon, adresa de mail; b) numele, calitatea, adresa, numărul de telefon, adresa de mail a părții vizate de autosesizare; c) o expunere a faptelor care au determinat autosesizarea; d) data săvârșirii faptei sau data la care a luat la cunoștință despre existența faptei cel competent să se autosesizeze; e) temeiul legal, respectiv articolele din Statutul și Regulamentul Intern ale +PLUS pe care se întemeiază autosesizarea, incluzând articolele cu obligațiile presupuse a nu fi respectate; f) organismul trebuie să indentifice în procesul verbal de autosesizare încălcările de care s-ar face vinovat pârâtul, cât și eventualele sancțiuni care riscă să îi fie aplicate; g) probele pe care le apreciază potrivite, de natură a contribui la soluționarea eficientă a litigiului și pe care își întemeiază autosesizarea; h) procesul verbal de autosesizare trebuie semnat de cel competent să aplice eventuala sancțiune.
Art. 48 - Forma sesizării în procedura de eligibilitate
  1. în cazul eligibilității, sesizarea Comisiei competente de către organismul care a primit candidatura trebuie să conțină în mod obligatoriu și următoarele documente: a) extras din registrul cotizațiilor care prezintă situația la zi a plăților, dacă Comisia nu are acces la verificarea acestuia; b) extras din registrul de sancțiuni interne, dacă Comisia nu are acces la verificarea acestuia; c) declarație pe proprie răspundere că nu are un proces penal în curs, în cadrul căruia a fost pusă în mișcare acțiunea penală; d) declarație pe proprie răspundere că nu are cunoștință de vreun dosar în care este începută urmărirea penală împotriva sa; e) cazierul judiciar / extras de cazier judciar cu o vechime de mai puțin de 20 de zile.
  2. Candidaturile depuse nu vor fi considerate nule și nu vor fi analizate dacă nu sunt însoțite de documentele prevăzute la alin. 1 lit. c), d), e) din prezentul articol.
Art. 49 - Nulitatea sesizării/autosesizării în procedura disciplinară și de diferend
  1. Sesizarea care nu cuprinde prevederile de la Art. 46 din prezentul Regulament este nulă. Nulitatea se poate acoperi potrivit punctului 3 din prezentul articol.
  2. Autosesizarea care nu cuprinde prevederile de la Art. 47 din prezentul Regulament este nulă. Nulitatea se poate acoperi potrivit punctului 3 din prezentul articol.
  3. Când sesizarea/autosesizarea nu îndeplinește cerințele de la Art. 46 și, respectiv, Art. 47, reclamantului i se va comunica în scris, cu mențiunea ca în termen de 5 zile de la primirea comunicării să facă completările sau modificările solicitate sub sancțiunea anulării cererii.
  4. Lipsa completărilor sau a modificărilor solicitate în termenul menționat de organul competent determină nulitatea acesteia.
  5. Neconformitatea cererii constituie o încălcare a procedurii de administrare a probelor și a sancțiunii.
Art. 50 - Organul competent cu verificarea sesizării în procedura disciplinară: Raportorul
  1. în cazul procedurii disciplinare, organul competent să îndeplinească procedura de verificare a sesizării prevăzută la Art. 48 din prezentul Regulament și eventuala decizie de nulitate a sesizării/autosesizării este Raportorul desemnat.
  2. Raportorul trimite cererea de completare părții în termen de 4 zile de la numirea sa.
Art. 51 - Organul competent cu verificarea sesizării în procedura diferend: Completul numit al Comisiei
  1. Completul însărcinat cu soluționarea diferendului verifică de îndată dacă sesizarea îndeplinește cerințele prevăzute la Art. 46 din prezentul Regulament și se poate pronunța potrivit Art. 48 din prezentul Regulament.
  2. Completul trimite cererea de completare părții în termen de 4 zile de la numirea sa.

Capitolul 2 - Inadmisibilitatea

Art. 52 - Verificarea cu prioritate a admisibilității cererii de către Raportor sau Completul Comisiei
  1. Organele partidului sunt competente doar pentru cauzele care se încadrează în clasificarea din Titlul II, Secțiunea I, Subsecțiunile I și II, „Competența materială. Competența după materie și competența după obiect” din prezentul Regulament.
  2. Sunt considerate inadmisibile sesizările sau autosesizările care au ca obiect fapte ce nu se încadrează în una din categoriile menționate la Art. 21-32 din Titlul II, Secțiunea I, Subsecțiunile I și II, „Competența materială. Competența după materie și competența după obiect” din prezentul Regulament.
  3. Sunt considerate inadmisibile sesizările sau autosesizările din cadrul procedurii disciplinare, cele depuse/formulate după expirarera termenului de 30 de zile de la momentul săvârșirii faptei generatoare sau de la momentul luării la cunoștință de existența acesteia.
  4. Raportorul sau Completul numit, dupa ce constată actul de sesizare conform, verifică și se pronunță cu prioritate pe admisibilitatea cererii.
  5. Raportorul sau Completul Comisiei are obligația să verifice și să încadreze corect sesizarea, astfel: a) dacă în urma încadrării se constată competența unui alt organ din categoria menționată la „Competența materială. Competența după materie și competența după obiect”, pronunță o decizie de declinare a competenței către organul de partid competent. Decizia de declinare de competență este definitivă; b) dacă, în urma verficării, constată că sesizarea nu face parte dintre cele mențonate la capitolul de mai sus, pronunță o decizie de inandmisibilitate; c) dacă în urma verificării constată că este competentă, pronunță o decizie preliminară și dispune comunicarea sesizării/autosesizării și a probelor celeilalte părți, punându-i în vedere termenul pentru comunicarea întâmpinării și a reconvenționalei, dacă este cazul.
  6. Decizia de inadmisibilitate se contestă pe cale separată la organul unde se depune și contestația pe fondul cauzei.
  7. Decizia de inadmisibilitate confirmată de Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj sau Comisia Națională de Integritate și Arbitraj este definitivă la nivel de partid și se poate contesta la instanțele judecătorești.
  8. Dacă Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj sau Comisia Națională de Integritate și Arbitraj infirmă decizia de inadmisibilitate, cauza este trimisă spre soluționare la organul de partid competent.
  9. Inandmisibilitatea sesizării sau autosesizării inițiale se apreciază cu prioritate în cadrul analizei.
Art. 53 - Termenul pentru a se pronunța pe admisibilitate sau declinare de competență
  1. Raportorul sau Completul numit, după ce constată că actul de sesizare este conform, se pronunță pe admisibilitatea cererii în maximum 5 zile de la primirea sesizării complete sau de la primirea regularizării.

Subsecțiunea a III-a - întâmpinarea și reconvenționala

Art. 54 - Scopul și cuprinsul întâmpinării
  1. întampinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de sesizarea reclamantului.
  2. întâmpinarea va cuprinde: a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința pârâtului ori, pentru organismele interne ale +PLUS, denumirea și sediul, precum și numele Președintelui acelui organism; b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă sau asistă/apără partea în fața CNIA/CJIA (dacă este cazul), adresa de domiciliu sau reședință și în mod obligatoriu adresa de poștă electronică (mail). Dovada calității de reprezentant (procura specială) sau apărător (împuternicire avocațială) trebuie atașată la întâmpinare; c) răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii; d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui punct din cerere; e) semnătura.
  3. întâmpinarea sau/și cererea reconvențională, împreună cu probele în susținere, trebuie să fie transmise organului competent cu soluționarea în termenul pus în vedere de către cel din urmă, termen care este de minimum 7 (șapte) zile și maximum 10 (zece) zile.
  4. Nedepunerea întâmpinării cu documentele doveditoare în termenul prevăzut echivalează cu recunoașterea pretențiilor celeilalte părți (diferend) sau a faptelor imputate generatoare de sancțiuni (procedura disciplinară).
  5. în funcție de complexitatea cauzei sau dacă furnizarea unor acte depinde de instituțiile statului care au termen de răspuns mai mare decât cel prevăzut pentru depunerea întâmpinării, partea trebuie să respecte termenul de întâmpinare și să solicite amânarea luării unei decizii pentru depunerea actului în cauză.
  6. Pe cale de excepție, având în vedere caracterul sancționar, la cererea părții vizate de sancțiune, termenul pentru depunerea întâmpinării și a probelor în apărare se mai prelungește cu încă 5 zile, alin. 5 al prezentului articol rămânând aplicabil.
Art. 55 - Cererea reconvențională
  1. Dacă pârâtul are, în legătură cu sesizarea reclamantului, pretenții privind aceeași situație divergentă sau strâns legată de aceasta, poate să formuleze cerere reconvențională.
  2. Dacă pretențiile formulate prin cererea reconventională privesc și alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi sesizate ca pârâți.
  3. Dispozițiile Art. 46 sunt aplicabile și în cazul cererii reconvenționale.
  4. Cererea reconvențională se depune odată cu întâmpinarea.
  5. Cererea reconvențională se comunică celorlalte părți, inclusiv persoanelor prevăzute la alin. 2 din prezentul articol.
  6. Cererea reconvențională se comunică celorlalte părți în maximum 2 zile de la primire.
  7. Partea vizată de pretențiile din reconvențională are posibilitatea să depună întâmpinare în 5 zile de la primirea acesteia. Lipsa întâmpinării la reconvențională nu echivalează cu recunoașterea pretențiilor din reconvențională.

Secțiunea a IV-a - Procedura de soluționare

Subsecțiunea I - Principiile aplicabile tuturor procedurilor

Art. 56 - Principii
  1. Judecata cauzei se desfășoară potrivit regulilor procedurale stabilite la Art. 57 și următoarele din prezentul Regulament.
  2. în soluționarea cauzei se impune respectarea următoarelor principii: a) îndatorirea privind primirea și solutionarea cererilor: CJIA și CNIA au îndatorirea să primească și să soluționeze orice cerere de competența sa, potrivit prezentului Regulament; b) dreptul la o soluționare echitabilă, în termen optim și previzibil: orice parte +PLUS are dreptul la soluționarea cauzei sale în mod echitabil, în termen optim și previzibil, de către CJIA / CNIA; c) egalitatea: în soluționarea divergențelor în fața CJIA / CNIA părților le este garantată exercitarea drepturilor procesuale, în mod egal și fără discriminări. d) legalitatea: soluționarea cauzelor se desfășoară în conformitate cu Statutul +PLUS, prezentul Regulament, Regulamentul Intern al partidului și dispozițiile legale pe teritoriul României; e) dreptul de dispoziție al părților: cererea de soluționare a unui diferend poate fi depusă la cererea celui interesat. Partea poate, după caz, renunța la soluționarea cererii, poate recunoaște pretențiile părții adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, diferendului, poate renunța la exercitarea contestației ori la executarea unei decizii. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale în orice alt mod permis de lege; f) obligațiile părților în desfășurarea procedurii: părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de prezentul Regulament sau de Completul învestit cu soluționarea diferendului, să își probeze susținerile și apărările, să contribuie la soluționarea cauzei fără întârziere; g) buna-credință: drepturile membrilor +PLUS de a-și soluționa divergențele trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile celeilalte părți; h) dreptul la apărare: părților li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfășurare a procedurii. Ele pot să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, să propună probe, să își facă apărări, să își prezinte susținerile în scris și oral și să exercite contestația, cu respectarea condițiilor prevăzute de Statut și de prezentul Regulament. în exercitarea acestui principiu, părțile pot alege să fie reprezentate de către un mandatar (cu procură specială) sau de către un avocat-membru al UNBR (cu împuternicire avocațială); i) contradictorialitatea: părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul Completului învestit cu soluționarea divergenței, după caz, motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază sesizările și apărările, precum și mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea. Părțile au obligația de a expune situația de fapt la care se referă pretențiile și apărările lor în mod corect și complet, fără a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Părțile au obligația de a expune un punct de vedere propriu față de afirmațiile părții adverse cu privire la împrejurări de fapt relevante în cauză. Părțile au dreptul de a discuta și argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces. Completul învestit cu soluționarea cauzei este obligat să supună discuției părților toate cererile și împrejurările de fapt sau de drept invocate. Completul învestit cu soluționarea cauzei își va întemeia decizia numai pe motive de fapt și de drept, pe explicații sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii; j) principiul independenței: membrii organelor de jurisdicție internă sunt independenți în luarea deciziilor în cauzele pe care le soluționează, neputând fi supuși niciunui fel de imixtiune sau presiuni, atât interne cât și externe, inclusiv din partea altor membri ai partidului sau organelor de conducere, control sau arbitraj ale acestuia, indiferent de nivelul la care sunt constituite; k) principiul imparțialității: membrii organelor de jurisdicție internă au obligația de a păstra o poziție egală și nediferențiată pentru fiecare parte, nu pot ajuta sau consilia o parte, nu o pot îndruma să facă sau să nu facă ceva care ar ajuta-o sau ar fi în detrimentul celeilalte părți; l) principiul neutralității: membrii organelor de jurisdicție internă au obligația de a se situa în afara conflictului și în afara intereselor părților, vor fi străini de orice interes în solutionarea într-un anumit mod a respectivului diferend, atât pentru sine cât și pentru altul. Activitatea acestora trebuie să fie lipsită de subiectivism și de orice tendință de a se implica afectiv în conflictul dintre părți, respectiv de orice tendință de a da dreptate, de a judeca ori de a învinovăți o parte; m) principiul aflării adevarului: membrii CNIA / CJIA +PLUS au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele sau împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana vizată de procedura desfășurată.

Subsecțiunea a II-a - Verificarea dosarului. Citarea. Prezența părților

Art. 57 - Verificarea dosarului
  1. Raportorul sau Completul numit potrivit Art. 34 din prezentul Regulament, în urma verificării sesizării/autosesizării, potrivit Art. 46-51 și admisibilității acesteia, potrivit Art. 52, au comunicat-o și au pus în vedere părților să depună întâmpinare și/sau reconvențională. O dată cu primirea întâmpinării și a reconvenționalei, cât și a întâmpinării la reconvențională, dosarul este în stare de soluționare.
Art. 58 - Termenul de citare pentru administrarea probelor
  1. între data primirii citației și termenul de dezbatere trebuie să existe un interval de timp de cel puțin 7 zile și cel mult 15 zile.
  2. Dacă în urma comunicării sesizării, întâmpinării și reconvenționalei, părțile solicită suplimentarea probelor față de cele menționate anterior, acestea au obligația de a le depune în scris către organul competent, cu cel puțin 3 zile înante de termenul stabilit.
  3. Toate probele solicitate inițial, cât și cele suplimentare, vor fi puse în discuția părților, urmând ca organul competent să se pronunțe printr-o decizie preliminară asupra admisibilității și administrării lor.
  4. Prezentul articol nu se aplică în procedura de eligibilitate. Soluționarea acesteia este fără citarea părților.
Art. 59 - Absența unei părți
  1. Neprezentarea părții legal citate nu împiedică dezbaterea litigiului, afară numai dacă partea lipsă nu va solicita, cel mai târziu cu 3 zile înainte de data pentru care a fost stabilită dezbaterea, amânarea acesteia pentru motive temeinice, încunoștiințând în același termen și cealaltă parte, precum și organele competente cu soluționarea. Aprecierea temeiniciei motivelor absenței uneia dintre părți, precum și a motivelor pentru care absența justifică amânarea dezbaterii este de competența exclusivă a organelor competente cu soluționarea, decizia acestora nefiind supusă niciunei căi de atac.
Art. 60 - Solicitarea judecării în lipsă
  1. Oricare dintre părți poate cere în scris ca soluționarea litigiului să se facă în lipsa sa, pe baza probelor aflate la dosar. Dispozițiile Art. 58 (termenul de citare) din prezentul Regulament se aplică în mod corespunzător.
Art. 61 - Absența ambelor părți
  1. Dacă ambele părți, deși legal citate, nu se prezintă la termen, organismul competent va soluționa litigiul, în condițiile în care nu a fost solicitată o amânare pentru motive temeinice. Aprecierea temeiniciei motivelor amânării este de competența exclusivă a Raportorului / Completului de soluționare a divergenței, decizia acestuia nefiind supusă niciunei căi de atac.
  2. Chiar dacă părțile nu solicită amânarea soluționării litigiului, organismul competent poate să amâne judecarea acestuia, citând părțile, dacă apreciază că prezența lor la dezbatere este necesară, sau acordând un termen pentru ca părțile să își poată formula concluziile în scris.

Subsecțiunea a III-a - Probele

Capitolul I - Propunerea și administrarea

Art. 62 - Caracteristica probelor. Sarcina probei
  1. Pentru a garanta dreptul la apărare, părțile implicate au dreptul de a propune și prezenta probe pertinente, concludente și utile cauzei.
  2. în vederea soluționării litigiului, organul competent cu soluționarea poate cere părților explicații scrise cu privire la obiectul sesizării și faptele litigiului și poate dispune administrarea oricăror probe prevăzute de Regulament.
  3. în cazul sancțiunilor, sarcina probei este la organul care aplica sancțiunea.
Art. 63 - Propunerea probelor
  1. Probele care nu au fost cerute prin sesizare sau prin întâmpinare nu vor mai putea fi invocate în cursul cauzei, în afară de urmatoarele cazuri: a) nevoia administrării probei reiese din cercetarea dosarului și partea nu o putea prevedea; b) partea învederează Raportorului / Completului că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; c) administrarea probei nu duce la amânarea judecății; d) există acordul expres al tuturor părților.
  2. Consultând părțile, organul competent pentru soluționare poate fixa termene-limită pentru administrarea probelor încuviințate. După expirarea acestor termene, administrarea probei nu mai poate avea loc decât dacă se apreciază de către Complet că aceasta este esențială pentru soluționarea corectă a litigiului.
Art. 64 - Administrarea probelor
  1. Administrarea probelor suplimentare prevăzute la Art. 62 se efectuează cel mai târziu în ședința de dezbateri.
  2. Organul competent pentru soluționare nu poate rămâne în pronunțare înainte de a pune în discuția părților probele inițiale sau o eventuală o probă suplimentară solicitată.
  3. Dacă una dintre părți deține un mijloc de probă, organul competent cu soluționarea poate ordona înfățișarea lui.
  4. Dacă furnizarea unor acte depinde de instituțiile statului al căror termen de răspuns este mai mare decât cel prevăzut de organul decizional, atunci acel termen se prelungește prin decizie prealabilă a organului / Comisiei abilitate.
  5. în cadrul procedurii eligibilității, Comisa are dreptul să ceară orice înscris din cele prevăzute la Art. 48 din prezentul Regulament atât organului, cât și candidatului în cauză.

Capitolul II - Probele admisibile în funcție de procedură

Art. 65. Probe procedura disciplinara
  1. Este admisă proba cu înscrisuri de orice fel, fiind incluse înscrisuri sub orice formă (adrese, mail-uri publice, comentarii pe site-uri de socializare, articole din presă, blog-uri personale, copii de pe site-uri de informare publice), cât și înregistrări audio sau video publice (declarații în presă, participări în emisiuni TV, radio, site-uri plublice cu filmări video). Prin publice se înțelege acea declarație sau filmare care a fost făcută de autor cu scopul de a ajunge la public sau în care autorul a fost conștient că va ajunge la public, chiar dacă nu a urmărit această finalitate.
  2. Proba cu martori, cât și cea sub formă de înregistrări video de martori este admisă doar în măsura în care se coroborează cu celelalte probe și nu există conflict de interese.
  3. Proba cu expertiză nu este admisă.
Art. 66 - Probe procedura diferend
  1. Este admisă proba cu înscrisuri de orice fel, fiind incluse înscrisuri sub orice formă (adrese, mail-uri publice, comentarii pe site-uri de socializare, articole din presă, blog-uri personale, copii de pe site-uri de informare publice), cât și înregistrări audio sau video publice (declarații în presă, participări în emisiuni TV, radio, site-uri plublice cu filmări video). Prin publice se înțelege acea declarație sau filmare care a fost făcută de autor cu scopul de a ajunge la public sau în care autorul a fost conștient că va ajunge la public, chiar dacă nu a urmărit această finalitate.
  2. Proba cu martori, cât și cea sub formă de înregistrări video de martori este admisă doar în măsura în care se coroborează cu celelalte probe și nu există conflict de interese.
  3. Când diferendul este în legătură cu un program politic, economic, social, Comisia de Integritate și Arbitraj poate cere avizul altor Comisii din Partid, solicita avizul unor specialiști recunoscuți național sau internațional în domeniu sau dispune o expertiză pe domeniul respectiv.
Art. 67 - Probe procedura eligibilității
  1. Proba cu înscrisuri este singura admisă, respectiv înscrisurile de la Art. 48 din prezentul Regulament.
  2. Completul Comisiei poate solicita organismului competent, cât și candidatului, prin mijloace de comunicare la distanță, toate înscrisurile necesare în vederea verificării îndeplinirii de către candidat a condițiilor de eligibilitate, astfel cum este prevăzut în Statutul +PLUS.
  3. în urma solicitării din partea Comisiei a înscrisurilor prevăzute la alin. 2, organismul intern competent, cât și candidatul au obligația comunicării în 5 zile a tuturor înscrisurilor solicitate.

Capitolul III - Dispoziții comune privind probele

Art. 68 - Informații de la autorități
  1. Organul decizional poate solicita informații scrise autorităților publice în legătură cu actele și acțiunile acestora, care sunt necesare pentru soluționarea cauzei.
Art. 69 - Aprecierea probelor
  1. Aprecierea probelor se face de către organismul decizional / membrii Completului, potrivit intimei lor convingeri.

 

Subsecțiunea a IV-a - Dezbateri / Raportul final al Raportorului

Art. 70 - Termenul de dezbateri
  1. Raportorul nu poate întocmi raportul final, iar completul nu poate lua decizia fără ascultarea în contradictoriu a părților.
  2. Cel vizat de sancțiune este citat la termenul de dezbateri cu mențiunea că este chemat pentru a fi ascultat.
  3. Prezentul articol nu se aplică la procedura de eligbilitate, soluționarea acesteia fiind fără citarea părților.
Art. 71 - Raportul final / Rămânerea în pronunțare
  1. Raportorul din procedura disciplinară este obligat ca în termen de maximum 15 zile de la dezbateri să întocmească raportul final pentru a fi comunicat organului decizional potrivit Statutului. Raportul urmează să fie comunicat tuturor părților în maximum 3 zile de la întocmire.
  2. Raportul final trebuie să conțină dispozițiile din Statut, cât și: a) numele Raportorului și data pronunțării deciziei; b) numele și prenumele părților, domiciliul ori reședința lor sau, după caz, denumirea și sediul, numele și prenumele reprezentanților părților, precum și ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului; c) obiectul litigiului și susținerile pe scurt ale părților; d) lista probelor propuse și a celor acceptate și administrate; e) motivele de fapt și de drept ale propunerii; f) semnătura Raportorului.
  3. Completul din procedura diferend rămâne în pronunțare.
Art. 72 - Ascultarea părții de către organul decizional
  1. în termen de 5 zile de la primirea raportului final, organul decizional în procedura disciplinară va stabili un termen pentru ascultarea celui care riscă o sancțiune.
  2. Cel ce urmează să fie sancționat va fi citat cu mențiunea că este chemat pentru a fi ascultat în cel mult 10 zile de la primirea raportului.
Art. 73 - Locul dezbaterii și luării deciziei
  1. Ascultarea părților se poate desfășura atât la sediul în care CNIA / CJIA își desfășoară activitatea, cât și prin mijloace de comunicare la distanță.
  2. Membrii Completului pot concorda asupra soluției și prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță, atât timp cât toți membrii Completului semnează documentul prin semnătură electronica sau în format hârtie și scanează în format „pdf” decizia semnată.

Secțiunea a V-a - Deciziile

Subsecțiunea I - Decizii preliminare

Art. 74 - Categoriile de decizii preliminare
  1. Acestea sunt următoarele: a) deciziile privind regularitatea sesizării/autosesizării; b) deciziile pe admisibilitatea litigiului; c) decizii privind administrarea de probe; d) decizii de amânare a cauzei.
  2. Dezbaterile pe necesitatea probelor vor fi consemnate în decizii preliminare sau se pot face înregistrări ale ședinței, caz în care nu se mai redactează dezbaterea, ci doar dispoziția dată de organul decizional.

 

Art. 75 - Decizia preliminară pe regularitatea sesizării
  1. Decizia preliminară pe regularitatea sesizării va cuprinde: a) componența nominală a Completului / numele Raportorului, locul și data pronunțării deciziei; b) numele și prenumele părților care au făcut sesizarea, domiciliul ori reședința lor sau, după caz, denumirea și sediul, numele și prenumele reprezentanților părților, adresele electronice, precum și ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului; c) cererile, susținerile sesizării și probele invocate; d) completările cerute și care nu au fost realizate; e) motivele pe care se sprijină măsurile dispuse; f) dispozitivul; g) semnătura Raportorului sau a membrilor Completului.
  2. Decizia este definitivă.
Art. 76 - Decizia preliminară pe admisibilitatea litigiului
  1. Decizia preliminară pe admisibilitatea litigiului va cuprinde: a) componența nominală a Completului / numele Raportorului, locul și data pronunțării deciziei; b) numele și prenumele părților, domiciliul ori reședința lor sau, după caz, denumirea și sediul, numele și prenumele reprezentanților părților, precum și ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului; c) cererile, susținerile sesizării și probele; d) motivele pe care se sprijină măsurile dispuse; e) dispozitivul; f) semnătura Raportorului sau a membrilor Completului.
  2. în caz de decizie de inadmisibilitate, aceasta poate să fie atacată potrivit Art. 52 din prezentul Regulament.
Art. 77 - Decizia preliminară privind administrarea probelor
  1. Decizia preliminară privind administrarea probelor va cuprinde: a) componența nominală a Completului / numele Raportorului, locul și data pronunțării deciziei; b) numele și prenumele părților, domiciliul ori reședința lor sau, după caz, denumirea și sediul, numele și prenumele reprezentanților părților, precum și ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului; c) concluzii pe admisibilitatea probelor; d) motivele pe care se sprijină măsurile dispuse; e) dispozitivul; f) semnătura Raportorului sau a membrilor Completului.
  2. Dezbaterile pe necesitatea probelor vor fi consemnate în decizii preliminare sau se pot face înregistrări ale ședinței, caz în care nu se mai redactează dezbaterea, ci doar dispoziția dată de Raportor / Complet.
  3. Decizia nu se poate ataca decât o dată cu fondul.
Art. 78. Dispozitii comune deciziilor preliminare
  1. Decizia se ia cu majoritatea simplă.
  2. Membrul Comisiei care a avut o altă părere va redacta și va semna opinia separată, cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină. Această regulă se aplică în mod corespunzător și în cazul în care există opinie concurentă.
  3. Părțile au dreptul să ia cunoștință de conținutul deciziilor preliminare și de actele dosarului. Din oficiu sau la cererea părților, organul decizional poate îndrepta sau completa decizia preliminară. Părților li se comunică, la cerere, copie de pe decizia preliminară.

Subsecțiunea a II-a - Decizii pe fond

Art. 79 - Deliberarea. Pronunțarea. Motivarea
  1. în toate cazurile, pronunțarea trebuie să fie precedată de deliberarea în secret a membrilor Completului / organismului decizional.
  2. Pronunțarea, redactarea și motivarea poate fi amânată cu cel mult 15 zile, sub condiția încadrării în termenul general de soluționare a litigiilor, stabilit potrivit Art. 41-43 din prezentul Regulament.
  3. Decizia se ia cu majoritatea simplă.
  4. Decizia se redactează și trebuie să cuprindă: a) componența nominală a organului decizional / Completului, data pronunțării deciziei; b) numele și prenumele părților, domiciliul ori reședința lor sau, după caz, denumirea și sediul, numele și prenumele reprezentanților părților, precum și ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului; c) obiectul litigiului și susținerile pe scurt ale părților d) lista probelor propuse și a celor administrate; e) motivele de fapt și de drept ale deciziei; f) dispozitivul - măsura obligatorie pentru părți; g) semnăturile tuturor membrilor Comisiei / organului decizional.
  5. Membrul Comisiei care a avut o altă părere va redacta și va semna opinia separată, cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină.
Art. 80 - Deciziile care se pot pronunța
  1. Deciziile luate de organele decizionale în cadrul procedurii disciplinare sunt următoarele: a) fapta există și se aplică o sancțiune; b) fapta nu există în forma descrisă și nu se aplică sancțiune.
  2. Deciziile care se pot lua în cadrul procedurii diferend vizează situatțiile prevăzute în Art. 29-30 ale prezentului Regulament, armonizate cu dispozițiile Regulamentului intern al +PLUS și ale Statutului +PLUS.
  3. Deciziile ce se pot lua în cadrul eligibilității sunt următoarele: a) candidat eligibil; b) candidat neeligibil, menționând actul și conținutul neeligibilității.
Art. 81 - Lămurirea, completarea și îndreptarea deciziilor
  1. în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei ori acesta cuprinde dispoziții contradictorii, oricare dintre părți poate cere Completului comisiei / organului decizional să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
  2. Dacă prin decizia pronunțată Completul comisiei / organul decizional a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere, oricare dintre părți poate solicita completarea ei.
  3. Cererea de lămurire sau de completare se formulează, potrivit alin. (1), respectiv alin. (2), în termen de 10 zile de la data primirii deciziei și se soluționează de același Complet al Comisiei / organ decizional, prin decizie separată, cu citarea părților.
  4. Greșelile materiale din textul deciziei sau alte greșeli evidente care nu schimbă fondul soluției, precum și greșelile de calcul pot fi îndreptate, la cererea oricăreia dintre părți, formulată în termenul prevăzut de alin. (3) sau din oficiu. Părțile vor fi citate dacă Completul Comisiei / organul decizional apreciază că este necesar.
  5. Decizia de lămurire sau de completare ori cea de îndreptare se pronunță de îndată și face parte integrantă din decizia pe fondul cauzei.
  6. Părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de lămurirea, completarea sau îndreptarea hotărârii.

Subsecțiunea a III-a - Dispoziții comune deciziilor

Art. 82 - Comunicarea deciziilor
  1. Decizia va fi comunicată părților în termen de cel mult 3 zile de la data motivării ei.
  2. La cererea oricăreia dintre părți, Comisia / organul decizional îi va elibera o dovadă privind comunicarea deciziei, în condițiile alin. (1).
  3. Prezentul articol se aplică atât deciziilor preliminarii (doar la cerere), cât și celor pe fond (din oficiu).
Art. 83 - Efectele deciziei
  1. Decizia comunicată părților în caz de diferend este obligatorie până la soluționarea eventualei contestații.
  2. Decizia în procedura disciplinară nu produce efecte până la soluționarea contestației.
Art. 84 - Publicarea deciziilor pe platforma partidului
  1. Soluțiile pe scurt ale deciziilor de fond luate de către Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj, cât și cele luate de Comisia Națională de Integritate și Arbitraj se publică pe platforma partidului, incluzând numele părților și obiectul sesizării. Dacă există o opinie separată a unui membru din complet, aceasta se publică alături de soluție.
  2. La cererea părților (altele decât cele implicate în mod direct), deciziile de fond motivate luate de către Comisiile Județene de Integritate și Arbitraj, cât și cele luate de Comisia Națională de Integritate și Arbitraj se comunică (pe cheltuiala solicitanților) fără însă a fi comunicate numele, datele de identificare și de contact ale părților sau Comisiei.

Secțiunea a VII-a - Contestația

Subsecțiunea I - Competența de soluționare

Art. 85 - Procedura disciplinară
  1. Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj (CJIA) este competentă să judece contestațiile împotriva deciziei de sancționare luate de Coordonatorul Comunității (CC) / Președintele Filialei Locale (PFL), Biroul Filialei Județene (BFJ).
  2. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) este competentă să judece contestațiile împotriva deciziei de sancționare luate de Biroul Național (BN) și de Consiliul Național (CN).
  3. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) este competentă să judece contestațiile împotriva deciziei de soluționare a contestațiilor luate de CJIA.
Art. 86 - Procedura diferend / arbitraj
  1. Comisia Naționaă de Integritate și Arbitraj (CNIA) este competentă în aplicarea Art. 39, alin. 4, coroborat cu Art. 56, alin. 1 din Statut, pentru soluționarea contestației împotriva deciziilor luate de CJIA, potrivit Art. 29-32 din prezentul Regulament.
Art. 87 - Procedura eligibilității
  1. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj (CNIA) este competentă în aplicarea Art. 39, alin. 4, coroborat cu Art. 64, alin. 4 din Statut, pentru soluționarea contestației împotriva deciziilor luate de CJIA privind eligibilitatea candidaților.

Subsecțiunea a II-a - Termenul

Art. 88 - Termenul de exercitare
  1. Contestația va fi introdusă în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei. Dacă s-a formulat o cerere de îndreptare, lămurire, completare, termenul curge de la data comunicării celei din urmă decizii.
  2. Termenul de 10 zile se calculează de la expirarea termenului general al procedurii de primă etapă, în cazul unor sesizări care au rămas fără răspuns.

Subsecțiunea a III-a - Forma și motivele contestației

Art. 89 - Forma contestației
  1. Contestația trebuie să conțină următoarele: a)numele sau denumirea completă a părților, calitatea, adresa, numărul de telefon, adresa de mail a fiecărei părți; b) identificarea deciziei contestate cu numărul, data și organismul emitent; c) o expunere a motivelor care stau la baza contestației; d) temeiul legal al contestației, respectiv articolelor din Statutul si Regulamentul Intern ale +PLUS pe care se întemeiază; e) partea trebuie să indice clar ceea ce solicită, anularea în parte sau totală a deciziei contestate; f) probele pe care le apreciază potrivite, de natură a contribui la soluționarea eficientă a litigiului și pe care își întemeiază contestația; g) semnătura; h) dacă contestația se face de către un organ de partid, cel care semnează trebuie să aibă dreptul de a reprezenta structura.
  2. Contestația care nu cuprinde prevederile de la alin. 1 este nulă. Nulitatea se poate acoperi potrivit alin. 3 din prezentul articol.
  3. Comisia trebuie să notifice părții lipsurile contestației și termenul pentru a le corecta, care trebuie să fie de minimum 5 zile. Lipsa retransmiterii contestației conforme în termenul menționat de Comisie echivalează cu renunțarea la contestație.
  4. Dacă partea transmite contestația prin corespondență electronică, sesizarea trebuie să fie semnată electronic sau semnată și scanată în format „pdf” și transmisă ca fișier atașat.
  5. Dacă partea alege transmiterea contestației pe cale poștală, trebuie să o trimită împreună cu probele invocate în atâtea exemplare câte părți sunt, cât și un exemplar pentru Comisia învestită cu soluționarea cererii.
Art. 90 - Documentele anexate contestației
  1. La contestație trebuie să fie atașate: a) decizia contestată; b) lista probelor depuse în prima instanță; c) probele noi de care înțelege să se folosească.
  2. în cazul contestației la decizia de sancționare, organismul de conducere care a emis decizia contestată trebuie să depună în termenul prevăzut de Comisie dosarul cu toate actele și probele care au stat la baza deciziei.
  3. în cazul unei decizii de sancționare, dosarul de la alin. (2) trebuie să cuprindă în mod obligatoriu: a) copie după sesizarea sau procesul verbal de autosesizare; b) copie după dovada de comunicare celui vizat de sancțiune a sesizării / procesului verbal de autosesizare și a adresei prin care se pune în vedere termenul pentru a prezenta întâmpinarea și probele; c) copie după raportul final al Raportorului; d) probele care au fost administrate în cauză; e) copie după decizia de sancționare; f) copie după dovada de comunicare a deciziei de sancționare.
  4. Refuzul organismului care a luat decizia de a trimite dosarul potrivit alin. (2) și (3) echivalează cu vicierea procedurii de administrare a probelor și de aplicare a sancțiunii.
Art. 91 - Motivele contestației
  1. Contestația formulată pe procedura disciplinară se poate întemeia pe aspecte precum: a) procedura de administrare a probelor: li s-a permis părților administrarea probelor potrivit prezentului Regulament, probele care au stat la baza deciziei sunt admisibile potrivit Regulamentului; b) procedura de aplicare a sancțiunii: s-a respectat procedura de soluționare a cauzei, este admisibilă potrivit Statutului, există incompatibilități, s-a respectat procedura de pronunțare; c) existența faptei în forma descrisa. Contestația nu poate privi opțiunea pentru sancțiunea aplicată. Nu se poate întemeia exclusiv pe necesitatea aplicării unei sancțiuni mai ușoare sau mai grave.
  2. Contestația formulată în procedura de diferend se poate întemeia pe aspecte precum procedura de administrare a probelor sau pe fondul cauzei.

Subsecțiunea a IV-a - Soluționarea

Art. 92 - Verificarea inadmisibilității
  1. Comisia Județeană sau Națională de Integritate și Arbitraj verifică inadmisibilitatea sesizării în cadrul contestației doar în cazul dosarelor unde a fost o decizie preliminară de admisibilitate cu ocazia fondului.
Art. 93 - Procedura
  1. Dispozițiile de procedură privind comunicarea actelor și a probelor, depunerea întâmpinării, admisibilitatea și administrarea probelor prevăzute la Titlul II, Secțiunea a IV-a, Subsecțiunea a III-a, cât și la Sectiunea a V-a, se aplică și în contestație, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul capitol.
  2. în cadrul contestației nu pot fi emise pretenții noi.
  3. în cadrul contestației nu există raportor. Procedura este îndeplinită de Completul Comisiei.
Art. 94. Soluționarea și deciziile în contestație
  1. Dispozițiile de procedură privind dezbaterile, pronunțarea, redactarea, completarea, lămurirea deciziilor, comunicarea prevazute la Titlul II, Secțiunea a VI-a, se aplică și în contestație, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul capitol.

Subsecțiunea a V-a - Deciziile specifice contestației

Art. 95 - Deciziile specifice procedurii disciplinare
  1. Deciziile specifice procedurii disciplinare sunt următoarele: A. Respingerea contestației și mentinerea deciziei; B. Admiterea contestației, ceea ce dă posibilitatea Completului să dispună: a) anularea deciziei de sancționare, cu reținere spre resoluționare, caz în care: i) fapta există, se corectează lipsa privind procedura de administrare a probelor sau procedura de aplicare a sancțiunilor și se trimite la organul de sancționare pentru a lua o decizie de sancționare; ii) fapta nu există în forma descrisă; b) anularea deciziei prin care nu s-a aplicat sancțiunea, cu reținere spre judecare, caz în care: i) fapta există și se impune luarea unei sancțiuni, urmând să trimită organului sancționar pentru a decide sancțiunea.
Art. 96 - Decizii specifice procedurii diferend
  1. Deciziile specifice procedurii diferend sunt: a) respingerea contestației; b) admiterea contestației și, reținând spre resoluționare, pronunță o soluție conformă cu Statutul și Regulamentul Intern al partidului +PLUS.
Art. 97 - Deciziile specifice procedurii de eligibilitate
  1. Deciziile specifice procedurii de eligibilitate sunt: A. Respingerea contestației și menținerea deciziei; B. Admiterea contestației și, reținând spre resoluționare, pronunță: a) candidat eligibil; b)candidat neeligibil, menționând actul și conținutul neeligibilității.

Secțiunea a VIII-a - Cheltuieli

Art. 98 - Cheltuielile de judecată
  1. Cheltuielile de judecată constau în: sumele de bani reprezentând comunicarea înscrisurilor prin factorii poștali (public sau privat), cheltuieli de transport, taxe administrative, traduceri, legalizări de acte, onorarii de avocați (acolo unde părțile aleg să fie reprezentate de către aceștia), onorarii experți, cheltuieli de transport, de legalizare a actelor, taxe administrative pentru obținerea unor acte etc.
  2. Părțile trebuie să facă dovada existenței și întinderii acestor cheltuieli prin înscrisuri justificative, cel mai târziu la data dezbaterilor finale.
  3. Partea care pierde va fi obligată, doar la cererea expresă (la termenul de dezbateri) a părții care a câștigat, să îi plătească acesteia eventualele cheltuieli efectuate.
  4. Partea care pierde va fi obligată la plata cheltuielilor (reprezentând taxele poștale efectuate pentru comunicarea înscrisurilor, taxe administrative, traduceri, legalizări, cheltuieli de transort efectuate de către organul sancționator / Comisie / Raportor) în contul partidului +PLUS.

Anexa 1 - Adrese de email pentru comunicările oficiale

Comisia Națională de Integritate și Arbitraj

cnia@ro.plus

Biroul Național

bn@ro.plus

Consiliul Național

cn@ro.plus