Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate

REGULAMENT INTERN

Capitolul 1 - Dispoziții Generale

Art. 1

  1. Prezentul Regulament Intern al Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (în continuare, PLUS) este adoptat de către Consiliul Național, la propunerea Biroului Național, în temeiul art. 48, alin. (1), lit. e) din cadrul Statutului PLUS. Orice modificări la prezentul Regulament Intern pot fi realizate potrivit procedurii prevăzute la art. 48, alin. (1), lit. e) din cadrul Statutului PLUS.
  2. Orice dispoziție din prezentul Regulament Intern contrară Statutului PLUS, Legii nr. 14/2003 a partidelor politice, republicată (în continuare, Legea) sau oricăror alte acte normative în vigoare este de drept înlocuită cu dispozițiile relevante din actele normative în vigoare, fără a afecta validitatea celorlalte dispoziții ale prezentului Regulament Intern.

Art. 2

  1. Prezentul Regulament Intern are o forță inferioară Statutului PLUS și detaliază prevederile acestuia.
  2. Hotărârile organelor de conducere ale PLUS de la nivel național sunt adoptate cu respectarea prevederilor Statutului și ale prezentului Regulament Intern.
  3. Hotărârile organelor de conducere ale PLUS de la nivel regional și local sunt adoptate cu respectarea prevederilor Statutului, ale prezentului Regulament Intern și a hotărârilor organelor de conducere ale PLUS de la nivel național.
  4. Hotărârile organelor de conducere ale PLUS vor fi publicate pe platforma internă de comunicare, unde pot fi accesate de orice membru PLUS. Hotărârile privitoare la persoane vor fi publicate numai în măsura în care nu aduc atingere dreptului la protecția datelor cu caracter personal.

Capitolul 2 - Principiile PLUS

Principiul nr. 1. Credem în colaborare și ne dorim să creăm un partid bazat pe colaborare și cultivarea încrederii.

  1. încurajăm colaborarea, munca și deliberarea în echipă. Aducem oameni cu competențe diferite împreună, folosim perspective diferite pentru a găsi soluții.
  2. Punem laolaltă toate resursele și priceperea noastră pentru a crea un rezultat bun și armonios împreună.
  3. Lucrăm împreună în beneficiul tuturor părților, al obiectivelor partidului și al societății în ansamblu.
  4. Fiecare dintre noi acționează ca fiind parte a unui întreg și cu un scop comun pe care-l identificăm prin dialog și pentru atingerea căruia acționăm împreună.
  5. Suntem deschiși la colaborarea cu parteneri care împărtășesc valori comune sau complementare cu ale noastre.
  6. Descurajăm egoismul și egocentrismul în politică.

Principiul nr. 2. Credem în inovare și ne dorim un partid inovator.

  1. Construim o viziune inovatoare, programe inovatoare, sisteme și procese inovatoare, design organizațional inovator.
  2. încurajăm creativitatea și mentalitatea inovatoare.
  3. Măsurăm rezultatele inovării, răsplătim inovarea și folosim inovarea ca mod de evoluție individuală și colectivă, ca mod de utilizare a resurselor pentru a crea bunăstare.

Principiul nr. 3. Credem în educație și ne dorim să creăm un partid care încurajează educația.

  1. Suntem preocupați de educație și de îmbunătățirea permanentă a fiecăruia dintre noi, indiferent de locul și rolul pe care îl avem în PLUS.
  2. Creăm oportunități de învățare formală și informale.
  3. Măsurăm și răsplătim efortul și rezultatul învățării.
  4. Inovăm în procesul de învățare.

Principiul nr. 4. Credem în evoluție continuă și ne dorim să creăm un partid preocupat să evolueze și să asigure dezvoltarea celor din jur.

  1. Identificăm continuu oportunități de îmbunătățire a rezultatelor și pe oportunități de reducere a risipei de resurse.
  2. Suntem deschiși la critici constructive și le încurajăm.
  3. Ne concentrăm cu prioritate pe îmbunătățirile care pot fi realizate imediat, fără costuri și cu resurse umane proprii.
  4. La încheierea oricărui proces analizăm ce se poate face mai bine în etapa următoare.

Principiul nr. 5. Credem în asumarea responsabilității individuale și ne dorim un partid cu oameni responsabili.

  1. Ne asumam responsabilitatea pentru toate acțiunile noastre și ale echipei noastre.
  2. Funcția pe care o deținem este o asumare de responsabilitate, nu un privilegiu.
  3. Dacă greșim, ne asumăm responsabilitatea, reparăm imediat, acoperim daunele și restabilim relațiile.
  4. Lucrăm în echipă, obținem rezultate împreună, ne asumăm responsabilitatea individual.
  5. Dacă observăm că putem să contribuim într-o acțiune, ne oferim ajutorul imediat.
  6. Descurajăm prin toate mijloacele găsirea de justificări, sau învinovățirea altora (publică sau privată) atunci când nu reușim să obținem ceea ce dorim.

Principiul nr. 6. Credem în respect și construim un partid bazat pe respect și demnitate umană.

  1. în tot ceea ce facem, demonstrăm empatie și colegialitate.
  2. Ne tratăm colegii, alegătorii și oamenii cu care interacționăm cu politețe, respect, grijă, indiferent de poziția lor în organizație.
  3. Nu facem comentarii răutăcioase la adresa altor persoane, nu ascultăm comentariile altora cu privire la alte persoane, atunci când acestea nu sunt de față și nu încurajăm defăimarea.
  4. Atunci când cineva greșește, îl ajutăm să repare repede, fără să îl judecăm sau să îl jignim.
  5. Acționăm cu tact, calm, diplomație și blândețe, în situații conflictuale.
  6. Descurajăm prin toate mijloacele manifestările care pot fi asociate aroganței, lipsei de respect, disprețului.

Principiul nr. 7. Credem în pricepere și ne dorim un partid care promovează competența și meritocrația.

  1. încurajăm și promovăm competența conform principiului „omul potrivit la locul potrivit”.
  2. Promovăm căutarea continuă de oameni competenți și susținem dezvoltarea lor.
  3. Dezvoltăm competențe noi prin învățare continuă, facem transfer și capitalizare de experiență și competențe învățând unii de la ații.
  4. Respectăm priceperea celorlalți și creăm spațiul propice dezvoltării și afirmării lor.
  5. Descurajăm prin toate mijloacele incompetența, impostura (falsa competență).

Principiul nr. 8. Credem în încredere și ne dorim să fim creatori de încredere.

  1. Construim încredere în toate interacțiunile cu ceilalți.
  2. Acordăm încredere oamenilor noi, alianțelor noi, proceselor noi, folosindu-ne discernământul.
  3. Suntem conștienți că suntem creatori de încredere pentru colegi și cetățeni.
  4. Ne comportăm într-un mod demn de încrederea celorlalți și ne respectăm promisiunile.
  5. Facem eforturi pentru a recupera/restabili încrederea pierdută atunci când este cazul.
  6. Suntem un exemplu de urmat în tot ceea ce facem.

Principiul nr. 9. Credem în diversitate și construim împreună un partid pentru toți.

  1. Credem că numai un partid care acceptă și încurajează diversitatea poate prospera pe termen lung.
  2. încurajăm egalitatea de șanse oferită tuturor: tineri sau vârstnici, femei sau bărbați, oameni din mediul rural sau urban, oameni de etnii diferite, din mediul public, privat sau ONG, persoane cu dizabilități.
  3. Descurajăm și sancționăm orice formă de discriminare.

Principiul nr. 10. Credem în nevoia de rezultate și creăm un partid care își fixează obiective îndrăznețe.

  1. Ne propunem să obținem rezultate în toate acțiunile și interacțiunile noastre.
  2. Planificăm, stabilim priorități, ne asumăm termene limită și suntem previzibili.
  3. Ne organizăm echipele în mod eficient pentru a obține rezultate.
  4. Măsurăm rezultatele și recompensăm echipele care obțin rezultate.
  5. Nu ne prevalăm de concentrarea pe rezultate pentru a justifica un comportament neresponsabil, lipsit de etică; scopul nu scuză mijloacele.
  6. Nu ne prevalăm de lipsa de timp pentru a justifica un rezultat nesatisfăcător.

Principiul nr. 11. Credem în capacitatea noastră de a ne asculta și înțelege unii pe alții și ne dorim să creăm un partid care știe să asculte.

  1. Ascultăm nevoile colegilor noștri și lucrăm împreună pentru a obține rezultate.
  2. Ascultăm criticile fără să judecăm și fără să devenim defensivi.
  3. Ne conectăm prin ascultare cu interlocutorul/interlocutorii cu care interacționăm.
  4. Ascultăm, auzim și răsplătim ideile de îmbunătățire venite de la cei cu care interacționăm.
  5. Suntem preocupați să îi ajutăm pe ceilalți.

Principiul nr. 12. Credem în integritate și construim un partid bazat pe cinste și corectitudine.

  1. Facem ceea ce spunem că facem și suntem ceea ce spunem că suntem.
  2. Dacă suntem martorii situațiilor de încălcare a normelor interne, avem datoria să confruntăm imediat situația, să notificăm organele competente statutar ale PLUS și să încercăm să contribuim la soluționarea lor.
  3. în cazul în care încălcăm orice normă internă, respectăm deciziile organelor statutare ale PLUS, ne asumăm responsabilitatea de a fi sancționați și nu transformăm sancțiunea primită în oportunitate de victimizare.

Capitolul 3 - Parcursul membrilor în cadrul PLUS

Art. 3 Dobândirea calității de membru

  1. Orice cetățean care îndeplinește condițiile prevăzute de Statut și Lege poate solicita dobândirea calității de membru al PLUS.
  2. Modelul cererii de adeziune va fi pus la dispoziția cetățenilor de către PLUS și va include în mod obligatoriu informații cu privire la eventuala activitate politică anterioară a solicitantului. Cererea de adeziune va fi completată, semnată și transmisă în format fizic sau în copie electronică:
    1. Biroului comunității PLUS din zona în care solicitantul domiciliază sau, motivat, Biroului unei alte comunități, în cadrul căreia aderentul dorește să activeze;
    2. Biroului filialei județene PLUS de la domiciliul solicitantului, în cazul în care în zona în care solicitantul domiciliază nu este constituită o comunitate PLUS;
    3. Biroului Național PLUS, în cazul în care în județul în care solicitantul domiciliază nu este constituită o filială județeană PLUS.
  3. Indiferent de structura din cadrul PLUS care primește și, respectiv, soluționează cererea de adeziune, aceasta și documentele aferente vor fi, ulterior desfășurării acestui proces, trimise și arhivate la sediul central al PLUS sau la cel mai apropiat sediu regional.
  4. în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii de adeziune, organele menționate la alin. (2) pot solicita autorului acesteia un set rezonabil de informații suplimentare cu privire la, printre altele, activitatea sa profesională, civică sau politică. Titularul cererii de adeziune va răspunde în termen de maxim 10 zile lucrătoare de la momentul în care informațiile suplimentare i-au fost solicitate. Nepunerea la dispoziție a informațiilor solicitate constituie un motiv suficient pentru respingerea cererii de adeziune.
  5. Organele prevăzute la alin. (2) vor decide asupra cererii de adeziune într-un termen de maxim 15 zile de la momentul primirii acesteia sau, după caz, de la momentul primirii informațiilor suplimentare solicitate.
  6. Decizia de admitere sau de respingere a cererii de adeziune se ia de către organul căruia i-a fost adresată și se consemnează în procesul verbal de ședință.
  7. Decizia de admitere poate fi contestată de către orice membru PLUS în termen de maxim 15 zile de la publicarea acesteia pe platforma internă de comunicare. Contestația se depune la organul care a luat decizia, acesta fiind responsabil să o transmită organului competent să soluționeze contestația. în cazul în care platforma internă de comunicare nu este funcțională, termenul de 15 zile va curge de la momentul adoptării deciziei de admitere. în lipsa oricărei contestații, decizia de admitere devine definitivă.
  8. Decizia de respingere, împreună cu motivarea respingerii, va fi comunicată din oficiu în termen de maxim 48 de ore de la adoptare organului imediat superior spre a fi confirmată.
  9. în cazul prevăzut de dispozițiile alin. (7), organul imediat superior va soluționa contestația în termen de maxim 15 zile în situațiile reglementate de alin. (2), lit a. și b., respectiv în maxim 3 luni în situația prevăzuta la alin . (2) lit. c., termen care curge de la data primirii contestației.
  10. în cazul prevăzut de dispozițiile alin. (8), organul imediat superior va confirma sau infirma decizia de respingere în aceleași termene reglementate de aliniatul precedent, termene care curg de la data primirii deciziei de respingere. Deciziile organului imediat superior sunt definitive.
  11. Decizia de admitere sau de respingere este comunicată solicitantului în termen de maxim 5 zile de la rămânerea definitivă a acesteia.
  12. Cu titlu de excepție, în situația prevăzută la alin. (2), lit. c. din prezentul articol, termenele prevăzute sunt temene de recomandare, iar încălcarea acestora nu poate constitui motiv de contestare a deciziei de admitere sau respingere.

Art. 4 Dovada calității de membru

  1. în cadrul PLUS, dovada calității de membru se face prin decizia de admitere definitivă, prin înscrierea în Catalogul Electronic al Membrilor sau prin carnetul de membru.
  2. în relație cu terții, dovada calității de membru al PLUS se face în baza carnetului de membru.
  3. Modelul pentru carnet de membru PLUS este decis de către Consiliul Național, la propunerea Biroului Național.

Art. 5 Apartenența la comunitățile PLUS

  1. Membrul PLUS devine automat membru al comunității PLUS din zona în care își are domiciliul. La solicitarea sa motivată, membrul PLUS poate deveni membru al unei alte comunități decât cea de la domiciliul său.
  2. Schimbarea domiciliului atrage de drept apartenența la comunitatea de la noul domiciliu, cu excepția situației în care membrul PLUS făcea deja parte din altă comunitate decât cea de domiciliu. Membrul PLUS poate solicita în scris Biroului filialei județene din județul în care a avut domiciliul continuarea apartenenței la comunitatea din care a făcut parte până la acel moment. Biroul filialei județene poate refuza solicitarea doar pentru motive bine întemeiate, comunicate în scris membrului PLUS.

Art. 6 Transferul în altă unitate administrativ-teritorială

  1. Membrul PLUS poate solicita motivat să activeze în altă unitate administrativ- teritorială decât cea în care are domiciliul sau în alt sector al Municipiului București decât cel în care are domiciliul, urmând să fie distribuit aleatoriu într- una dintre comunitățile active în unitatea administrativ-teritorială indicată, respectiv sectorul Municipiului București indicat. Membrul PLUS poate indica motivat și comunitatea în care dorește să fie distribuit.
  2. în cazul în care transferul are loc între unități administrativ-teritoriale din cadrul aceluiași județ, transferul este aprobat de către Biroul filialei județene, cu condiția achitării prealabile a tuturor obligațiilor financiare ale membrului către comunitatea și, după caz, filiala județeană din care a făcut parte.
  3. în cazul în care transferul are loc între unități administrativ-teritoriale din cadrul unor județe diferite, transferul este aprobat de către Biroul filialei județene din județul de proveniență și de către Biroul filialei județene din județul de destinație, cu condiția achitării prealabile a tuturor obligațiilor financiare ale membrului către comunitatea și filiala județeană din care a făcut parte.
  4. Nu vor putea fi acceptate transferuri cu mai puțin de 3 luni înaintea organizării alegerilor interne pentru funcții de conducere în respectiva comunitate sau în structurile PLUS din cadrul respectivei unități administrativ-teritoriale.

Art. 7 Transferul între comunitățile PLUS

  1. Un membru poate solicita transferul într-o comunitate PLUS din cadrul aceleiași unități administrativ-teritoriale.
  2. Cererea va fi aprobată de către Biroul filialei județene, pe baza avizelor consultative emise de către Biroul comunității din care membrul PLUS a făcut parte până la acel moment și de către Biroul comunității în cadrul căreia se cere transferul, cu condiția achitării prealabile a tuturor obligațiilor financiare ale membrului către comunitatea și, după caz, filiala județeană din care a făcut parte.
  3. Avizele menționate la alin. (2) pot fi refuzate doar în cazul în care membrul care solicită transferul nu a achitat toate obligațiile financiare către comunitatea din care a făcut parte până la acel moment sau în cazul în care este în desfășurare o procedură disciplinară cu privire la acesta.
  4. Nu vor putea fi acceptate transferuri cu mai puțin de 3 luni înaintea organizării alegerilor interne pentru funcții de conducere în respectiva comunitate.

Art. 8 Detașarea în altă comunitate PLUS

  1. Un membru al unei comunități PLUS poate fi detașat pe o perioadă de cel mult 3 luni în cadrul unei alte comunități din același județ sau din alt județ, în scopul dezvoltării comunității în care acesta este detașat.
  1. Detașarea poate fi dispusă și în scopul formării unei noi comunități. Astfel, în cazul în care într-o zonă nu există suficienți membri pentru formarea unei comunități, va putea fi dispusă detașarea unor membri în respectiva zonă în scopul constituirii și dezvoltării unei comunități.
  2. Detașarea în cadrul unei comunități din același județ este hotărâtă de către Biroul filialei județene, cu acordul membrului detașat și cel al Biroului comunității din care membrul face parte.
  3. Detașarea în cadrul unei comunități din alt județ este inițiată de către Biroul filialei județene din județul în care membrul va fi detașat sau de către membrul care solicită să fie detașat, cu aprobarea prealabilă a Biroului filialei județene din județul în care membrul va fi detașat. în lipsa unui Birou al filialei județene, detașarea poate fi inițiată și de către Biroul Național. Detașarea este aprobată de către Biroul filialei județene din care membrul face parte, cu acordul membrului detașat și cel al Biroului comunității din care membrul face parte.
  4. Biroul filialei județene din județul în care membrul este detașat îi poate atribui membrului detașat sarcini specifice în cadrul comunității în care acesta este detașat.
  5. Detașarea poate fi reînnoită o singură dată. în cazul în care membrul detașat dorește continuarea activității în cadrul comunității în care a fost detașat, va putea fi dispus transferul acestuia în respectiva comunitate.
  6. Membrii detașați într-o altă comunitate vor avea aceleași drepturi și obligații precum membrii din cadrul comunității în care sunt detașați, cu excepția dreptului de a fi aleși coordonatori ai respectivei comunități. Pe durata detașării, exercitarea drepturilor și obligațiilor în cadrul comunității de origine va fi suspendată.

Art. 9 Evaluarea activității PLUS și criteriile de performanță

  1. Biroul filialei județene va evalua semestrial activitatea tuturor comunităților și, după caz, filialelor PLUS din respectivul județ, pe baza unui raport întocmit de către Biroul fiecărei comunități sau, după caz, de către Biroul fiecărei filiale locale. Evaluarea se va face în funcție de un set de obiective și indicatori stabiliți la nivel național, ponderați corespunzător zonei din care fac parte comunitatea sau filiala în cauză.
  2. Coordonatorii comunităților PLUS și președinții filialelor locale dintr-un județ vor evalua anual activitatea Președintelui filialei județene, pe baza unui raport întocmit de către acesta, potrivit procedurii prevăzute la art. 38, alin. (5) din Statut.
  3. Coordonatorii regionali vor evalua semestrial activitatea filialelor județene, pe baza unui raport întocmit de către Biroul fiecărei filiale județene.
  4. Biroul Național va evalua semestrial activitatea coordonatorilor regionali, pe baza rapoartelor întocmite împreună de către coordonatorii regionali din fiecare regiune.
  5. Consiliul Național va evalua semestrial activitatea Biroului Național, pe baza unui raport întocmit de către Biroul Național, sub coordonarea Președintelui PLUS.
  6. Consiliul Național va evalua semestrial activitatea Comisiei Naționale de Politici și Programe, a Comisiei pentru Egalitate de Șanse, a Comisiei Naționale de Integritate și Arbitraj, a Comisiei Naționale de Cenzori și a Organizației de Tineret, pe baza unor rapoarte întocmite de către fiecare dintre aceste organe.
  7. Criteriile de performanță avute în vedere în evaluările menționate la alin. (1) - (6) vor fi:
  • Numărul de noi membri și numărul total de membri din respectiva comunitate/filiala județeană/regiune sau din întregul partid;
  • Numărul de voturi obținute în secțiile de votare aflate pe teritoriul respectivei comunități/filiale județene/regiuni sau la nivel național cu ocazia alegerilor ce au avut loc în intervalul evaluat;
  • Asigurarea implementării proiectelor stabilite la nivel local, regional sau național;
  • Asigurarea aplicării hotărârilor organelor superioare din cadrul PLUS;
  • Activitatea PLUS în cadrul administrației publice locale, în cazul comunităților, filialelor locale, filialelor județene și coordonatorilor regionali;
  • Activitatea PLUS în cadrul administrației publice centrale și în cadrul Parlamentului, precum și în cadrul Parlamentului European, în cazul Biroului Național;
  • Activitatea concretă a respectivelor organe, în cazurile prevăzute la alin. (6).
  1. Odată cu realizarea evaluării, organul care realizează evaluarea și organul evaluat pot stabili de comun acord obiective exprese pentru perioada până la următoarea evaluare, atingerea acestora fiind analizată cu ocazia acesteia.
  2. Organul care realizează evaluarea poate stabili cu acordul organului imediat superior și alte criterii de performanță decât cele menționate la alin. (7), sub condiția comunicării acestora către organul evaluat la începutul perioadei evaluate și cu condiția ca acestea să fie necesare, relevante și utile în vederea sporirii performanței organului evaluat.
  3. Rapoartele întocmite de către organul evaluat, precum și evaluarea realizată de către organul competent vor fi publicate pe platforma internă de comunicare a PLUS, fiind accesibile membrilor interesați.

Art. 10 Plata cotizațiilor

  1. Toți membrii PLUS au obligația de a plăti lunar cotizația, în cuantumul stabilit de către Consiliul Național, la propunerea Biroului Național. Cotizația poate fi plătită și în avans, pentru mai multe luni.
  2. Cu titlu excepțional, prin hotărâre a Biroului Național, pot fi exceptați de la plata cotizației persoanele care urmează forme de învățământ liceal, post-liceal, universitar sau post-universitar, persoanele cu dizabilități, persoanele cu un venit lunar inferior venitului minim garantat, pensionarii și șomerii.
  3. Biroul Național poate hotărî reducerea cuantumului cotizației pentru alte cazuri decât cele menționate la alin. (2) sau, în cazuri specifice, poate decide compensarea acesteia cu activități în cadrul partidului, pentru anumite categorii socio-profesionale cu venituri reduse sau la cererea unor membri.
  4. Plata cotizațiilor se realizează până, cel mai târziu, la data de 15 a lunii ulterioare lunii pentru care este plătită cotizația.
  5. Neplata cotizației pentru o perioadă de 6 luni consecutive atrage suspendarea de drept din cadrul PLUS a respectivului membru, sub condiția ca acesta să fi fost notificat în prealabil și să i se fi oferit un termen suplimentar de minim 15 zile pentru plata cotizației. Ulterior suspendării, comunitatea din care respectivul membru face parte îl va notifica din nou pe acesta, indicând posibilitatea excluderii sale în lipsa plății cotizației. în cazul în care membrul nu achită toate obligațiile restante în termen de 15 zile de la notificarea sa, Biroul comunității poate lua decizia excluderii sale din PLUS, fără a fi necesară urmarea procedurii disciplinare.
  6. Au dreptul de a participa și de a vota în cadrul Convențiilor județene, Convenției Naționale sau al oricăror alegeri interne din cadrul PLUS doar membrii care au cotizația achitată la zi. De asemenea, pot candida spre a deveni reprezentanți ai PLUS doar membrii care au cotizația achitată la zi.

Art. 11 Incompatibilități

  1. Funcția de coordonator al unei comunități PLUS este incompatibilă cu cea de primar, președinte al Consiliului Județean, deputat, senator, ministru, prim- ministru, membru al Parlamentului European, precum și cu orice altă funcție publică în cadrul administrației publice centrale.
  2. în cadrul PLUS, funcția de coordonator al unei comunități PLUS este incompatibilă cu cea de președinte ori membru al Biroului unei filiale județene PLUS.
  3. Funcția de Președinte al unei filiale județene PLUS, precum și cea de președinte al Biroului Municipiului București, sunt incompatibile cu funcțiile de primar, președinte al Consiliului Județean, deputat, senator, ministru, prim-ministru, membru al Parlamentului European, precum și cu orice altă funcție publică în cadrul administrației publice centrale.
  1. Funcția de Președinte al unei filiale locale PLUS este incompatibilă cu cea de primar, președinte al Consiliului Județean, deputat, senator, ministru, prim- ministru, membru al Parlamentului European, precum și cu orice altă funcție publică în cadrul administrației publice centrale.
  2. Funcția de coordonator regional în cadrul PLUS este incompatibilă cu ocuparea unei funcții în administrația publică locală cu susținerea PLUS.
  3. Funcția de Președinte al Partidului este incompatibilă cu cea de consilier local, primar, consilier județean și președinte de Consiliu Județean.
  4. în termen de 5 zile de la dobândirea unei funcții publice sau în cadrul PLUS ce determina apariția cauzei de incompatibilitate, membrul PLUS își va prezenta demisia dintr-una dintre acestea. în cazul în care membrul PLUS nu își prezintă demisia din niciuna dintre funcții, orice membru poate sesiza Comisia Națională de Integritate și Arbitraj care va constata existența cauzei de incompatibilitate și încetarea de drept a funcției sau funcțiilor ocupate de respectivul membru în cadrul PLUS și care se află în incompatibilitate cu funcțiile publice deținute. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj se poate sesiza și din oficiu.

Art. 12 Limitări de mandate

  1. O persoană poate ocupa funcția de coordonator al unei comunități PLUS, coordonator regional, președinte al unei filiale locale, președinte al unei filiale județene, președinte al Biroului Municipiului București, președinte al unei filiale județene a “Generației PLUS”, președinte al “Generației PLUS” sau de președinte al PLUS pentru maxim 3 mandate complete, fie ele consecutive sau nu. Limitarea privește fiecare dintre funcțiile menționate, în parte.
  2. O persoană poate ocupa funcția de coordonator al unei comunități PLUS, coordonator regional, președinte al unei filiale locale, președinte al unei filiale județene, președinte al Biroului Municipiului București, președinte al unei filiale județene a “Generației PLUS”, președinte al “Generației PLUS” sau de președinte al PLUS pentru maxim 6 ani, indiferent dacă este vorba de mandate complete sau incomplete, consecutive sau neconsecutive.
  3. Un membru nu poate deține simultan o funcție de conducere și o funcție de control sau de arbitraj în PLUS, la orice nivel. De asemenea, un membru nu poate deține simultan o funcție de arbitraj și una de control, la orice nivel.
  4. Un membru nu poate deține simultan funcția de Președinte al oricăruia dintre organele menționate la art. 42, alin. (1), lit. e)-h) din Statut și funcția de coordonator regional sau președinte al unei filiale județene a PLUS.

Art. 13 Conflicte de interese

  1. Un membru PLUS nu poate încheia acte și nu pot lua parte la luarea unor decizii prin care s-ar obţine, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul III inclusiv.
  2. De asemenea, un membru PLUS nu poate încheia acte și nu pot lua parte la luarea unor decizii cu privire la încheierea unor acte cu o societate în cadrul căreia el sau o rudă ori un afin până la gradul III inclusiv este administrator sau asociat, precum și la decizii privitoare la asociații sau fundații în cadrul cărora este membru.
  3. Organele PLUS nu pot încheia acte și nu pot lua decizii prin care s-ar obține un folos patrimonial sau nepatrimonial, direct sau indirect, pentru un membru al unui organ de conducere, control sau arbitraj de la un nivel superior, precum și pentru soțul acestuia ori pentru o ruda sau afin pana la gradul III inclusiv. Dispozițiile nu se aplică și în cazul susținerii acordate pentru ocuparea unei funcții publice.
  4. Un membru PLUS ce ocupă o funcție publică nu poate încheia acte și nu poate participa la luarea unor decizii ce ar genera un folos patrimonial sau nepatrimonial, direct sau indirect, pentru un membru al unui organ de conducere, control sau arbitraj al PLUS de la un nivel superior. Dispozițiile nu se aplică și în cazul susținerii acordate pentru ocuparea unei funcții publice.
  5. Dacă se află într-o situație de conflict de interese, membrul în cauză va formula declarație de abținere în cazul respectiv.
  6. încălcarea dispozițiilor alin. (1) - (5) constituie abatere disciplinară și se sancționează cu sancțiunile prevăzute la art. 89, alin. (1), lit. c) - e) din cadrul Statutului.
  7. în cazul în care conflictul de interese privește un organ uninominal, decizia va fi luata de către organul colegial de la același nivel (Biroul comunității, Biroul filialei județene, Biroul Municipiului București sau, respectiv, Biroul Național).

Art. 14 Demisia

  1. Un membru are dreptul de a demisiona din cadrul PLUS.
  2. Demisia va fi adresată Biroului comunității din care membrul demisionar face parte. în cazul în care membrul demisionar nu face parte din nicio comunitate, demisia va fi adresată Biroului filialei județene din care membrul demisionar face parte. în cazul în care nu a fost constituită filiala județeană de la domiciliul membrului, demisia va fi adresată Biroului Național.
  3. Demisia produce efecte de la momentul depunerii ei la organul competent.

Art. 15 Excluderea

  1. Excluderea din PLUS constituie o sancțiune ce poate fi aplicată în cazul constatării săvârșirii unor abateri disciplinare grave, precum și în orice alte cazuri prevăzute de către Statut, de prezentul Regulament ori de alte acte interne ale PLUS.
  2. Excluderea poate fi dispusă doar ca urmare a aplicării procedurii disciplinare, cu excepția situației prevăzute la art. 10 din prezentul Regulament. De asemenea, în cazul intervenției oricăreia dintre situațiile prevăzute în art. 8, alin. (2) lit. a), b) și d) din Statut, excluderea va fi dispusă fără aplicarea procedurii disciplinare.
  3. Hotărârea de excludere este adoptată de către Biroul comunității din care membrul face parte. în cazul în care membrul respectiv nu face parte dintr-o comunitate, hotărârea de excludere va fi adoptată de către Biroul filialei județene din care membrul face parte. în cazul în care membrul respectiv nu face parte dintr-o comunitate, iar filiala județeană nu a fost constituită, hotărârea de excludere va fi adoptată de către Biroul Național.
  4. Hotărârea de excludere poate fi contestată de către membru potrivit procedurii disciplinare prevăzute în cadrul Statutului.

Art. 16 Suspendarea

  1. Suspendarea unui membru din cadrul PLUS poate interveni de drept, în cazurile prevăzute la art. 18, alin. (1) din Statut, sau prin hotărâre a organului competent, în cazul prevăzut la art. 18, alin. (4) din Statut și în cazul în care suspendarea este dispusă drept sancțiune disciplinară.
  2. Atunci când suspendarea este dispusă ca sancțiune disciplinară, durata acesteia nu poate depăși 6 luni.
  3. în cazul în care un membru PLUS ocupă oricare dintre funcțiile menționate la art. 17, dar nu transmite solicitarea sa de auto-suspendare din cadrul PLUS, organele competente potrivit art. 18, alin. (4) din Statut sau Biroul Național al PLUS vor dispune suspendarea acestuia.
  4. Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 18, alin. (4) din Statut atrage răspunderea disciplinară a membrului, organul competent de a lua decizia suspendării în condițiile articolului menționat fiind obligat să sesizeze de îndată organul competent de integritate și arbitraj, după caz.
  5. Cu titlu excepțional și fără a aduce atingere procedurii disciplinare, Biroului Național îi revine competența de a suspenda pe o perioadă determinată, ce nu poate depăși 3 luni, un membru al PLUS pentru cazuri de încălcare gravă a Statutului, Regulamentului Intern, Principiilor PLUS sau a altor acte obligatorii ale PLUS, având în vedere prejudiciul de imagine pe care aceste încălcări îl aduc PLUS. Biroul Național va informa de îndată Consiliul Național cu privire la această decizie, iar membrii Consiliului Național vor putea convoca o ședință extraordinară a acestui organ pentru a confirma sau a infirma măsura dispusă de către Biroul Național.
  1. în cazurile în care suspendarea este dispusă de către un organ al PLUS, membrului PLUS i se va cere să prezinte poziția sa cu privire la această măsură.

Art. 17 Auto-suspendarea

  1. Un membru se poate auto-suspenda din PLUS, precum și din funcțiile de conducere, de control sau de arbitraj din cadrul PLUS, sub condiția achitării prealabile a tuturor obligațiilor financiare față de PLUS.
  2. Cerea de auto-suspendare va fi adresată comunității PLUS din care membrul face parte. în cazul în care membrul nu face parte din nicio comunitate, cererea de auto-suspendare va fi adresată Biroului filialei județene din care membrul face parte. în cazul în care nu a fost constituită filiala județeană de la domiciliul membrului, cererea de auto-suspendare va fi adresată Biroului Național.
  3. Un membru PLUS poate ocupa funcția de președinte sau vice-președinte al unei agenții publice, precum și de director, director adjunct, membru al adunării generale a acționarilor, membru al consiliului de administrație sau membru al consiliului director al unei companii cu capital majoritar de stat, de subordonare locală sau centrală, doar sub condiția auto-suspendării prealabile din cadrul PLUS. Nerespectarea prezentelor dispoziții constituie abatere disciplinară.
  4. Pe perioada auto-suspendării, membrul PLUS nu poate exercita drepturile ce decurg din calitatea sa de membru, din funcțiile de conducere, de control sau de arbitraj din cadrul PLUS.
  5. Pe perioada auto-suspendării, membrul PLUS este obligat să respecte în continuare obligațiile prevăzute de prezentul Statut și de Regulamentul Intern.

Capitolul 4 - Organizarea teritorială

Art. 18 Regimul contractelor de performanță:

  1. Contractele de performanță se pot încheia:
    1. între Birourile comunităților locale PLUS sau al filialelor locale PLUS, dacă este cazul, și Biroul filialei județene PLUS din care fac parte;
    2. între Birourile filialelor județene PLUS și Biroul Național PLUS.
  2. Contractele de performanță se referă la asumarea unor rezultate minime măsurabile de către Birourile comunităților locale sau filialelor locale PLUS în cazul prevăzut la alin. (1), lit. a), sau de către biroul filialelor județene PLUS în cazul prevăzut la alin. (1), lit. b), în ceea ce privește fie dezvoltarea organizațională, fie rezultatele în cadrul diferitelor tipuri de alegeri.
  3. Contractul de performanță va cuprinde: țintele minimale asumate de comunități locale sau filialele locale PLUS în raport cu filiala județeană PLUS sau de filialele județene PLUS în raport cu Biroul Național PLUS; condițiile minimale care trebuie asigurate de comun acord pentru ca țintele să fie atinse; posibile consecințe ale neîndeplinirii țintelor de performanță.
  4. Țintele minimale trebuie stabilite în strânsă conexiune cu realitățile organizaționale concrete sau cu rezultatele anterioare ale alegerilor. Țintele minimale cu privire la rezultatele în alegeri nu pot depăși rezultatele anterior obținute cu mai mult de 50%.
  5. în cazul neîndeplinirii țintelor asumate, se pot stabili următoarele consecințe:
    1. atenționare verbală în cursul Convenției Județene/Convenției Naționale;
    2. atenționare scrisă din partea Biroului filialei județene, respectiv Biroului Național;
    3. introducerea regimului de tutelă;
  6. Decizia cu privire la aplicarea uneia dintre măsurile prevăzute la alin. (5) se ia de către Biroul filialei județene sau Biroul Național PLUS cu o majoritate de 50%+1 din numărul total de membri.
  7. Introducerea regimului de tutelă se poate face numai dacă ținta de performanță nu a fost atinsă în proporție cel puțin 50%. în cazul unui contract de performanță legat de rezultatul în alegeri, regimul de tutelă se introduce numai dacă ținta nu a fost atinsă în proporție de cel puțin 50%, iar rezultatul obținut este inferior celui anterior la același tip de alegeri.
  8. Contractele de performanță au caracter facultativ.
  9. Biroul Național PLUS poate aproba modele de contracte de performanță, care să poată fi folosite și/sau adaptate la nivelul întregului partid.

Art. 19 Regimul acordurilor de colaborare

  1. Acordurile de colaborare se încheie între birouri ale comunităților sau filialelor locale, între acestea și birouri ale filialelor județene, între birouri ale filialelor județene sau între birouri ale filialelor județene și Biroul Național.
  2. Acorduri de colaborare se pot încheia pentru:
    1. Transfer de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea organizațională, comunicarea publică, dezvoltare de politici publice, finanțare;
    2. Dezvoltare de proiecte comune care pot consolida prestigiul PLUS pe plan local, județean sau regional;
    3. Achiziționarea în comun de bunuri și servicii necesare bunei funcționări a PLUS;
  3. Acordurile de colaborare vor prevedea în mod obligatoriu:
    1. Obiectivele colaborării, fixate într-un mod cât mai concret posibil;
    2. Acțiunile ce trebuie realizate astfel încât obiectivele să fie atinse;
    3. Resursele, costurile și modul de finanțare;
    4. Echipele responsabile cu implementarea acordului (inclusiv coordonatorul acestora) din partea fiecărui partener.
  4. Coordonatorul echipei de implementare a acordului va raporta periodic Biroului în fața căruia este responsabil modul de derulare a acestuia.
  5. Acordurile de colaborare pot înceta înainte de finalizarea lor, prin voința părților.
  6. Acordurile de colaborare pot înceta unilateral. Partea care denunță unilateral un acord de colaborare este responsabilă, inclusiv financiar, pentru potențiale daune provocate partenerilor.
  7. Constatarea daunelor produse potrivit alin. (6) se face fie de către Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj, dacă toți partenerii sunt din același județ, fie de către Comisia Națională de Integritate și Arbitraj, dacă partenerii sunt din județe diferite, la sesizarea unuia dintre partenerii afectați.

Art. 20 Regimul tutelei

  1. Tutela reprezintă acea situația limitată în timp prin care organele de conducere ale unei comunități locale PLUS sau ale unei filiale județene coordonează:
    1. activitatea individuală a membrilor PLUS din altă zonă, unde nu s-a constituit încă o comunitate locală;
    2. activitatea unor comunități locale sau filiale județene proaspăt constituite;
    3. activitatea unor comunități locale sau filiale județene aflate în dificultate;
    4. activitatea unui organ al PLUS, ca urmare a neîndeplinirii țintelor de performanță stabilite prin contracte de performanță, în cazul în care organul competent decide astfel;
    5. activitatea unor membri PLUS din alt județ în cazul în care nu s-a constituit filială județeană.
  2. în cazul alin. (1), lit. a), tutela presupune conducerea directă a activității membrilor din zonele în care nu s-au constituit comunități locale. în cazul alin. (1), lit. b)-e), Biroul organizației tutelare avizează toate deciziile Biroului organizației tutelate și poate avea inițiativa altor decizii.
  3. Instituirea regimului de tutelă se decide de către Biroul filialei județene sau, după caz, Biroul Național în următoarele situații:
    1. într-o anumită zonă există un număr de membrii PLUS insuficient pentru a constitui o comunitate locală;
    2. o anumită comunitate locală este nouă și solicită în mod expres, prin Biroul ei, acest lucru;
    3. o comunitate locală/filială județeană este marcată de divergențe interne grave, reflectate și în activitatea Biroului ei; sunt prezumate a reprezenta divergențe interne grave acele situații în care nu se pot lua decizii în cadrul a cel puțin 3 întâlniri statutare într-un interval de minim 3 luni;
    4. o comunitate locală/filială județeană nu a îndeplinit țintele dintr-un contract de performanță.
  4. Decizia cu privire la instituirea regimului de tutelă se ia cu o majoritate de 50%+1 din numărul total de membri ai biroului filialei județene sau, după caz, ai Biroului Național.
  5. Regimul de tutelă se instituie pentru 3 luni și poate fi reînnoit o singură dată într-o perioadă de 2 ani.

Art. 21 Coordonatorii regionali. Competențe și mod de exercitare a competențelor

  1. Coordonatorii regionali au următoarele competențe:
    1. Contribuie la o bună colaborare a filialelor județene din regiunea a cărei activitate o coordonează;
    2. Asigură schimbul de bune practici în toate domeniile activității politice a PLUS la nivel regional;
    3. Pot coordona diferite proiecte intra-regionale care se realizează prin cooperarea a cel puțin 2 filiale județene din regiunea respectivă;
    4. Coordonează activitățile cu impact regional în ceea ce privește: stabilirea strategiei politice, stabilirea de politici publice specifice, dezvoltarea organizațională a PLUS, strategii/campanii de comunicare publică, managementul campaniilor electorale;
    5. Contribuie la implementarea unitară la nivel regional a deciziilor organismelor naționale de conducere PLUS;
    6. Participă la detalierea în profil regional a politicilor naționale asumate de PLUS, asigurând și reflectarea corectă a problematicii regionale specifice în cadrul acestora. în acest scop cooperează îndeaproape cu Comisia Națională de Politici și Programe.
  2. Coordonatorii regionali se reunesc în întâlniri lunare, fie față în față, fie on-line, pentru a discuta problemele politice din regiunea de care răspund.
  3. Coordonatorii regionali se pot specializa pe următoarele roluri: strategie politică, politici publice, extindere și consolidare organizațională, comunicare publică, dezvoltarea activității de tineret. în acest caz rolurile sunt stabilite prin consens de către coordonatorii regionali.
  4. Trimestrial pentru România și semestrial pentru Diaspora, coordonatori regionali organizează o întâlnire a reprezentanților Birourilor filialelor județene, respectiv ai filialelor din Diaspora (cel puțin președintele și încă un membru al Biroului fiecărei filiale județene, respectiv ai filialelor din Diaspora) pentru a analiza activitatea PLUS în regiune și pentru a stabili prin consens direcțiile, prioritățile și obiectivele pentru perioada următoare.

Art. 22 Comunitățile PLUS

  1. Comunitățile PLUS reprezintă forma de bază de organizare la nivel local a PLUS, atât pe teritoriul României, cât și în afara lui.
  2. O comunitate PLUS cuprinde toți membrii PLUS cu domiciliul sau reședința pe o suprafață teritorială stabilită prin hotărâre a Biroului Național al PLUS, precum și toți membri PLUS transferați sau detașați (pe perioada detașării) în respectiva comunitate. O comunitate se va putea constitui doar dacă include minim 5 membri PLUS. în cazul organizării în Diaspora, Biroul Național va putea consulta filialele din Diaspora pentru stabilirea zonei de activitate a comunităților.
  3. Transferul membrilor între comunitățile PLUS se poate realiza în condițiile stabilite prin prezentul Regulament Intern și Statutul PLUS.
  4. Comunitățile PLUS au următoarele competențe și atribuții:
    1. Dezvoltarea organizațională prin recrutarea de noi membri;
    2. Definirea unor soluții la problemele locale, comunicarea acestora cetățenilor și identificarea de posibilități de implementare.
    3. Adoptarea măsurilor necesare pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor Convenției Naționale, Consiliului Național, Biroului Național, a hotărârilor Convenției Județene și a Biroului Județean;
    4. Participarea la aplicarea politicilor publice decise la nivel național sau județean de către organismele PLUS;
    5. Comunicarea în comunitate a programului politic, programelor sectoriale și programelor locale adoptate de către PLUS;
    6. Participarea la procesul de desemnare a candidaților la alegerile locale din unitatea sau unitățile administrativ teritoriale respective;.
    7. Participarea la stabilirea delegaților desemnați la convenția județeană și cea națională potrivit acestui Regulament;
    8. Participarea activă la toate campaniile electorale ale PLUS;
    9. Cooperarea strânsă cu alte comunități locale PLUS dintr-o localitate – dacă este cazul – în tot ceea ce privește: definirea, comunicarea și aplicarea unor politici locale coerente la nivelul întregii unități administrativ teritoriale;
    10. Comunicarea politică publică, sub coordonarea Biroului filialei județene;
    11. Extinderea organizațională a PLUS și managementul alegerilor locale, parlamentare, prezidențiale, europarlamentare;
    12. Retenția membrilor;
    13. Identificarea de surse de finanțare a PLUS;
    14. Reprezentarea și apărarea drepturilor românilor de pe teritoriul unei comunități din Diaspora și promovarea și protejarea identității lingvistice și culturale românești.

Art. 23 Adunarea generală a comunității PLUS

  1. Adunarea generală a membrilor unei comunități PLUS se organizează cel puțin o dată la 6 luni. O adunare generală extraordinară se poate organiza oricând la solicitarea coordonatorului, a biroului comunității locale, sau la solicitarea scrisă și înregistrată a cel puțin 25% din membrii comunității locale respective.
  2. Anunțul de organizare precum și agenda adunărilor generale trebuie făcute cunoscute membrilor comunității locale cu cel puțin 30 de zile calendaristice, în cazul adunărilor ordinare, sau 10 zile, în cazul adunărilor extraordinare, înainte de data desfășurării adunării generale. Modul de informare poate fi realizat doar în scris, prin mediul online sau prin alt mijloc de corespondență.
  3. Documentele ce se vor discuta la adunarea generală vor trebui făcute publice de către biroul de coordonare al comunității locale cu cel puțin 10 zile calendaristice înainte de data desfășurării adunării generale.
  4. La adunarea generală pot participa toți membrii comunității locale respective, dar vor putea să voteze numai cei care au cotizația plătită integral la zi, inclusiv pentru luna anterioară celei în care se ține adunarea generală.
  5. Adunarea generală este condusă de coordonatorul comunității locale PLUS sau de un membru al biroului de coordonare desemnat de coordonator.
  6. Adunarea generală este statutar constituită dacă participă cel puțin 50% +1 din membrii cu drept de vot din comunitatea locală. Dacă nu se realizează cvorumul, adunarea generală este convocată din nou într-un interval de 15 zile calendaristice. La a doua convocare adunarea generală este statutară în condițiile prezenței a cel puțin 33%+1 dintre membri cu drept de vot. Dacă nici la a doua convocare nu se realizează cvorumul, adunarea generală este anulată.
  7. Hotărârile în cadrul adunării generale se iau cu votul a 50%+1 din membrii cu drept de vot prezenți, în condițiile realizării cvorumului.
  1. în termen de 15 zile calendaristice Biroul de coordonare al comunității locale trebuie să informeze în scris pe toți membrii cu privire la deciziile luate și documentele adoptate. Informarea se face online, telefonic sau prin alt mijloc de corespondență.

Art. 24 Conducerea executivă a comunității PLUS

  1. Conducerea executivă a fiecărei comunități PLUS este realizată de către un coordonator și un Birou. Biroul comunității este compus din coordonator și 4 membri ai comunității.
  2. Coordonatorul și membrii biroului comunității sunt aleși o dată la 2 ani de către adunarea generală prin vot secret pe listă unică, astfel:
    1. toți membrii PLUS cu drept de vot pot să-și depună candidatura pentru funcția de coordonator, cea de membru al Biroului comunității, precum și pentru ambele;
    2. în urma votului cel mai bine clasat dintre candidații la funcția de coordonator, devine coordonator al comunității.
    3. primii 4 candidați la funcția de membru al Biroului comunității, în ordinea numărului de voturi obținute, devin membri în biroul de coordonare al comunității locale respective.
  3. în prima ședință a Biroului comunității locale PLUS se stabilesc roluri și sarcini specifice celor 4 membri simpli ai acestuia, la propunerea coordonatorului.
  4. Biroul comunității locale PLUS, la propunerea coordonatorului, poate stabili sarcini și roluri și altor membri ai comunității, care nu fac parte din Biroul comunității, cu acordul acestora. Aceștia vor participa ca invitați la ședințele Biroului comunității, fără drept de vot.
  5. Biroul comunității locale PLUS se întrunește cel puțin o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea a cel puțin 2 membri obișnuiți ai Biroului sau a coordonatorului. Biroul comunității ia decizii în mod statutar în prezența a cel puțin 3 membri, inclusiv coordonatorul. Cel puțin o dată pe lună ședința Biroului comunității este ”fizică”, celelalte ședințe putând fi virtuale/online. La finalul oricărui tip de ședință se încheie un scurt proces verbal cu participanții, agenda și deciziile luate. Procesul verbal este semnat de toți membrii Biroului comunității participanți.
  6. Lunar coordonatorul comunității locale PLUS transmite către toți membrii respectivei comunități o scurtă informare privind activitatea din luna respectivă, inclusiv deciziile Biroului comunității.

Art. 25 Suspendarea și dizolvarea organismelor de conducere ale comunităților locale

  1. Procedura de suspendare a organismelor de conducere ale unei comunității PLUS se poate activa în unul dintre următoarele cazuri:
    1. timp de mai mult de un an nu a avut loc nicio adunare generală a comunității;
    2. timp de mai mult de 3 luni consecutive nu a avut loc nici o întâlnire ”fizică” a biroului de coordonare al comunității;
    3. țintele dintr-un contract de performanță pentru alegeri locale sau parlamentare au fost atinse într-o proporție mai mică de 25%;
    4. rezultate la alegerile parlamentare sunt cu cel puțin 50% inferioare rezultatului anterior al PLUS în cadrul aceleiași comunități și, în același timp, rezultatul este inferior celui obținut în alte localității de același tip (comună/oraș/municipiu) cu ocazia alegerilor în discuție;
    5. deși a trecut anterior printr-un regim de tutelă în ultimul an, activitatea sa nu s-a ameliorat, respectiv nu a fost înlăturată niciuna dintre condițiile care au dus la instituirea regimului de tutelă;
    6. au avut loc grave încălcări ale principiilor, valorilor și procedurilor statutare, constate printr-un raport adoptat de biroul filialei județene și confirmat de Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj;
  2. Decizia de suspendare a organismelor de conducere ale unei comunități locale se ia la propunerea președintelui filialei județene cu votul a 50%+1 dintre membrii biroului filialei județene.
  3. Pe perioada suspendării organismelor de conducere ale comunității locale, Biroul filialei județene va stabili o echipă interimară de coordonare a comunității, condusă de facilitatorul de comunități din respectivul județ.
  4. Suspendarea durează 30 de zile și nu poate fi reînnoită.
  5. Procedura de dizolvare a organismelor de conducere a unei comunității PLUS se poate activa numai dacă sunt îndeplinite simultan:
    1. a fost aplicat anterior în decurs de maxim 1 an un regim de suspendare;
    2. cel puțin una din cauzele care pot duce la suspendare se repetă după ce suspendarea a încetat.

Art. 26 Dizolvarea comunităților

  1. în cazul în care numărul de membri ai comunității scade sub 5 pentru o perioadă mai lungă de 3 luni, comunitatea poate fi dizolvată.
  2. Membrii PLUS care locuiesc într-o zonă în care comunitatea a fost dizolvată sau în care nu a fost încă activată o comunitate, vor acționa sub tutela Biroului filialei județene sau, prin hotărâre a Biroului filialei județene, vor fi atribuiți în tutelă altei comunități apropiate geografic de domiciliul acestora.

Art. 27 Consiliile de Coordonare a comunităților PLUS

  1. în toate localitățile în care există cel puțin 2 comunități locale PLUS se constituie Consiliul de Coordonare la nivel de localitate a comunităților PLUS (în continuare, CCL). CCL este format din toți coordonatorii de comunități PLUS statutar organizate în respectiva localitate.
  2. CCL se întrunește cel puțin o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar la solicitarea a cel puțin 25% din membrii săi. O ședință pe lună trebuie să fie ”fizică”, iar celelalte pot fi virtuale/online. CCL funcționează statutar dacă cel puțin 50%+1 dintre membri de drept sunt prezenți. Deciziile sunt adoptate cu o majoritate de 50%+1 din cei prezenți în condiții de funcționare statutară.
  3. Participarea la ședințele CCL este obligatorie pentru membrii acestuia.
  4. CCL va desemna dintre membrii săi un secretar permanent pentru un mandat de 2 ani, care va pregăti lucrările acestuia și va reprezenta membrii PLUS de la nivelul respectivei localități în raport cu terții.
  5. Funcțiile CCL sunt următoarele:
    1. coordonează dezvoltarea organizațională a PLUS la nivel de localitate;
    2. coordonează elaborarea, comunicarea și implementarea unor politici locale la nivelul întregii comunități;
    3. coordonează comunicarea publică a programului politic, programelor și politicilor publice sectoriale, a politicilor publice locale în respectiva localitate;
    4. coordonează campaniile electorale la nivel de localitate: abordare, organizare, finanțare;
    5. reprezintă PLUS în raport cu autoritățile administrației publice locale – primar și consiliul local;
  6. La prima ședință ”fizică” a CCL se pot aloca roluri membrilor acestora pe baza funcțiilor descrise la alin (5). Membrii CCL care îndeplinesc respectivele roluri sunt responsabili în fața CCL privind activitatea desfășurată în această calitate. Ei pot fi schimbați din rolurile respective cu votul a 50%+1 din totalul membrilor unui CCL.
  7. Agenda și documentele pentru ședința CCL se transmit în scris membrilor CCL cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de data întrunirii. La fiecare întrunire se încheie un proces verbal privind agenda, discuțiile și deciziile luate, semnat de fiecare participant la ședință.
  8. Lunar se transmit către toți membrii PLUS din localitatea respectivă scurte informări privind agenda, discuțiile și deciziile luate de către CCL.
  9. Consiliul de coordonare a comunităților PLUS dintr-o localitate poate propune Biroului filialei județene a PLUS retragerea sprijinului politic pentru reprezentanții PLUS în cadrul administrației publice locale.
  10. Dispozițiile prezentului articol nu se vor aplica în cazul sectoarelor Municipiului București și nici în cazul localităților din Diaspora. în aceste cazuri, în schimb, sunt aplicabile toate dispozițiile referitoare la funcționarea filialei județene și a Biroului filialei județene.

Art. 28 Consiliul de coordonare al Municipiului București

  1. La nivelul Municipiului București, se constituie Consiliul de coordonare al Municipiului București (în continuare, CCMB), cu scopul armonizării activității comunităților și filialelor sectoarelor Municipiului București.
  2. Din CCMB fac parte coordonatorii comunităților PLUS constituite în Municipiul București, președinții filialelor de sector din Municipiul București și coordonatorii regionali din regiunea București-Ilfov.
  3. Ședințele ordinare ale CCMB au loc trimestrial, la convocarea Biroului Municipiului București.
  4. Biroul Municipiului București, precum și 1/4 dintre membrii CCMB, pot convoca ședințe extraordinare ale CCMB.
  5. Participarea la ședințele CCMB este obligatorie pentru membrii acestuia.
  6. Membrii CCMB pot desemna, dintre ei sau nu, un secretar permanent al CCMB, care va pregăti lucrările CCMB.
  7. Hotărârile CCMB sunt luate la propunerea secretarului permanent al CCMB, a Biroului Municipiului București sau a 1/10 dintre membri CCMB.
  8. Hotărârile CCMB pot avea ca obiect aspecte de interes general la nivelul Municipiului București, ținând cont de activitatea filalelor sectoarelor Municipiului București.
  9. CCMB are competența de a analiza și evalua activitatea membrilor Consiliului General al Municipiului București, activitatea Primarului General al Municipiului București și activitatea vice-primarilor Municipiului București, atunci când aceștia sunt membri ai PLUS.
  10. De asemenea, CCMB poate solicita Biroului Național al PLUS retragerea susținerii politice a reprezentanților PLUS în cadrul Consiliului General al Municipiului București, a Primarului General al Municipiului București, precum și a vice-primarilor Municipiului București.

Art. 29 Biroul Municipiului București

  1. La nivelul Municipiului București, se constituie Biroul Municipiului București (în continuare, BMB), din care fac parte președinții filialelor de sector din Municipiul București, coordonatorii regionali din regiunea București-Ilfov și un președinte. BMB are personalitate juridică specifică unei structuri teritoriale a PLUS și poate intra în raporturi juridice.
  2. Președintele BMB este desemnat de către membrii CCMB pentru un mandat de maxim 2 ani.
  3. BMB va putea numi un aparat de lucru specializat, însărcinat cu coordonarea activității PLUS în Municipiul București în domeniile: comunicare, politici publice, organizare, recrutare, campanii, strângere de fonduri. De asemenea, BMB va putea desemna un secretar general și un trezorier.
  4. între calitatea de Președinte al BMB și calitatea de președinte al unei filiale de sector nu există incompatibilitate la nivelul etapei de candidatură, însă, în cazul în care președintele unei filiale de sector este ales Președinte al BMB, funcția de președinte al filialei de sector încetează de drept, urmând a fi organizate alegeri în cadrul filialei de sector potrivit art. 37 din Statut.
  5. Obiectivul BMB este armonizarea activității filialelor de sector din Municipiul București și coordonarea tuturor activităților reprezentanților PLUS în cadrul Primăriei Municipiului București și Consiliului General al Municipiului București.
  6. Membrii BMB se reunesc săptămânal. Participarea la ședințele BMB este obligatorie pentru membrii acestuia.
  7. La ședințele BMB vor participa fără drept de vot și primarii, vice-primarii sectoarelor Municipiului București, primarul general și vice-primarii Municipiului București, precum și liderii de grup ai consilierilor de sector sau ai consilierilor generali, aleși din partea PLUS
  8. în subordinea BMB pot avea loc reuniuni ale membrilor Birourilor filialelor sectoarelor Municipiului București responsabili pentru aspecte specifice, precum comunicare, politici publice, organizare, recrutare, campanii și strângere de fonduri. Deciziile reuniunilor sunt adoptate cu votul a 2/3 dintre participanți și sunt transmise BMB drept proiect de hotărâre.
  9. Hotărârile BMB pot fi inițiate potrivit alin. (8), precum și de către Președintele BMB sau de către oricare dintre membrii BMB și pot avea ca obiect doar aspecte de interes general la nivelul Municipiului București, ținând cont de activitatea filalelor sectoarelor Municipiului București. Hotărârile BMB se adoptă cu votul majorității membrilor săi și nu pot conține dispoziții contradictorii hotărârilor CCMB.
  10. Biroul Municipiului București are următoarele atribuții și competențe:
    1. adoptă măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor Convenției Naționale, Consiliului Național, Biroului Național și CCMB;
    2. decide prin vot secret organizarea unui referendum intern pe o temă de interes politic pentru întregul Municipiu București, conform prevederilor Regulamentului Intern;
    3. decide prin vot secret organizarea unui referendum neoficial pe o temă de interes politic pentru întregul Municipiu București, deschis participării tuturor cetățenilor cu domiciliul sau reședința în Municipiul București;
    4. stabilește criteriile privind desemnarea candidaților la alegerile pentru Primarul General al Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București, fără a putea deroga de la dispozițiile în materie ale Statutului ori ale prezentului Regulament Intern și în acord cu hotărârile Biroului Național și Consiliului Național;
    5. adoptă politica de alianțe la nivelul Municipiului București, sub condiția aprobării acesteia de către Biroului Național;
    6. desemnează conducerea interimară a unei filiale de sector, în cazul dizolvării sau suspendării conducerii anterioare, la propunerea președintelui BMB;
    7. aprobă, la propunerea președintelui BMB, suspendarea organelor de conducere ale unei filiale de sector, pe baza unui raport care evidențiază fie încălcări grave ale Statutului, fie nerealizarea flagrantă a contractului de performanță politică, în condițiile Regulamentului Intern;
    8. înaintează propuneri de sancțiuni către BN, în acord cu prezentul Statut și cu Regulamentul Intern;
    9. îndeplinește orice alte sarcini și exercită orice alte competențe prevăzute prin prezentul Statut sau prin Regulamentul Intern.

Art. 30 Funcționarea filialelor locale PLUS

  1. Filialele locale se înființează numai în cazurile expres prevăzute prin Statutul PLUS.
  2. în localitățile în care se înființează filiale locale nu vor mai fi înființate CCL, iar Biroul filialei locale va prelua funcțiile CCL.
  3. înființarea unor filiale locale nu afectează dispozițiile privitoare la modul de funcționare a comunităților locale și apartenența membrilor PLUS la o comunitate locală.
  4. Alegerea președintelui și biroului filialei locale se face potrivit prevederilor aplicabile în cazul alegerii președintelui și biroului filialei județene, cu participarea tuturor membrilor comunităților PLUS active în respectiva localitate.
  5. Ședințele biroului filialei locale PLUS sunt organizate lunar, precum și ori de câte ori este necesar. Ședințele biroului filialei locale PLUS sunt organizate la convocarea președintelui filialei locale sau a cel puțin 1/4 dintre membrii Biroului filialei locale.
  6. în cazul ședințelor Birourilor filialelor locale PLUS se aplică corespunzător prevederile art. 24, alin. (5) și alin. (6).
  7. în ceea ce privește votul pentru o moțiune de neîncredere, se aplică corespunzător art. 23 din acest Regulament.

Art. 31 Consultarea membrilor și a publicului la nivel județean

  1. Decizia de organizare a unui referendum intern consultativ se ia de către Biroul filialei județene. O dată cu decizia se stabilește și întrebarea la care membrii PLUS din filiala județeană respectivă trebuie să răspundă cu DA sau NU. întrebarea trebuie să fie clară și la obiect și să permită un răspuns fără echivoc prin DA/NU.
  2. Votul este secret și electronic. în acest scop vor fi folosite instrumentele IT dezvoltate de PLUS la nivel național. Biroul filialei județene va colabora în acest sens cu Biroul Național al PLUS.
  3. Biroul filialei județene decide data/perioada referendumului consultativ. Referendumul nu poate avea loc în mai puțin de 15 de zile calendaristice de la adoptarea deciziei de organizare. în termen de 5 zile calendaristice de la stabilirea datei referendumului consultativ Biroul filialei județene informează toți membrii PLUS din filiala respectivă cu privire la temă, necesitatea organizării și întrebarea referendumului consultativ.
  4. Biroul filialei județene poate stabili un program de întâlniri directe cu membrii PLUS din filială pentru a discuta tema referendumului.
  5. Referendumul este considerat valid dacă cel puțin 33%+1 din numărul total de membrii PLUS din filiala județeană respectivă participă la vot. Rezultatele referendumului consultativ sunt discutate de biroul filialei județene în prima ședință a acestuia și se ia o decizie cu privire la tema supusă consultării membrilor. Rezultatele referendumului și decizia biroului filialei județene pe tema supusă referendumului consultativ se transmite fiecărui membru PLUS din județul respectiv.
  6. Biroul unei filiale județene poate organiza consultări și dezbateri publice pe anumite teme foarte importante pentru o localitate sau pentru întregul județ. Decizia asupra organizării acestor consultări/dezbateri publice se ia cu cel puțin 15 de zile înainte de data acestora.
  7. Biroul filialei județene stabilește tema consultării/dezbaterii publice, categoriile de participanți, modul de comunicare publică în prealabil pe această temă, modul de desfășurare a consultării/dezbaterii și echipa de organizare.
  8. Modul de organizare al consultării/dezbaterii poate fi fie printr-o întâlnire fizică, fie virtual/on-line. în acest din urmă caz consultarea/dezbaterea va putea dura mai multe zile și se vor folosi instrumentele IT dezvoltate de PLUS la nivel național.
  9. După desfășurarea consultării/dezbaterii echipa de organizare redactează un scurt raport cu privire la principalele concluzii și le supune discuției Biroului filialei județene.
  10. Biroul filialei județene poate decide și organizarea unui referendum consultativ local deschis populației pe o temă deosebit de importantă. Biroul filialei județene decide asupra datei acestui tip de referendum cu cel puțin 60 de zile înainte. De asemenea tot atunci Biroul filialei județene decide asupra:
  1. întrebării care va fi puse – aceasta trebuie să fie cât mai clară și să permită un răspuns ne-echivoc prin DA/NU;
  2. modul de organizare: ”fizic” sau virtual/on-line;
  3. modul de înscriere a participanților;
  4. modul de desfășurare și validare a rezultatelor;
  5. echipa de organizare;
  6. programul dezbaterilor deschise publicului înainte de referendum;
  1. Echipa de organizare va realiza un raport detaliat asupra participării și rezultatelor referendumului consultativ local deschis publicului și-l va prezenta Biroului filialei județene PLUS și Biroului Național al PLUS. Biroul filialei județene PLUS decide asupra temei supuse referendumului local consultativ deschis publicului și transmite o informare privind rezultatele referendumului și decizia luată tuturor membrilor PLUS din județul respectiv și le comunică și publicului.
  2. Birourile filialele județene ale PLUS vor organiza cel puțin o dată la fiecare 3 luni consultări publice între parlamentarii aleși în respectiva circumscripție și cetățenii din respectivul județ, precum și între consilierii județeni și cetățenii din respectivul județ.
  3. Comunitățile locale ale PLUS vor organiza cel puțin o dată pe lună consultări publice între consilierii locali și cetățenii din localitățile în care activează respectivele comunități locale.

Art. 32 Organizarea Convenției Județene

  1. în cazul filialelor județene cu mai puțin de 500 de membri, Convenția Județeană va cuprinde toți membrii filialei județene.
  2. în cazul filialelor județene cu 500 sau mai mulți membri, Convenția Județeană va fi formată din delegații membrilor, desemnați potrivit alin. (3) - (7) din prezentul articol.
  3. Biroul filialei județene stabilește și comunică membrilor PLUS din județul respectiv data convenției județene cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte.
  4. Sunt delegați de drept la Convenția Județeană:
    1. Parlamentarii aleși în județul respectiv membri ai PLUS;
    2. Președintele și vicepreședinții Consiliului Județean membri ai PLUS;
    3. Primarii și viceprimarii din județul respectiv membri ai PLUS;
    4. Consilierii județeni din județul respectiv membri ai PLUS;
    5. 1/3 dintre consilierii locali membri ai PLUS, desemnați dintre ei la nivel de unitate administrativ teritorială;
    6. Președintele și membrii Biroului filialei județene în funcție;
    7. Membrii Comisiei Județene de Integritate și Arbitraj;
    8. Membrii Comisiei Județene de Cenzori;
    9. Coordonatori de comunități locale PLUS din județul respectiv;
  5. Pe lângă delegații de drept, Biroul filialei județene stabilește un număr de delegați desemnați la nivelul comunităților locale PLUS cel puțin egal cu numărul de delegați de drept. Pe baza acestui număr se stabilește o normă de reprezentare la nivelul județului prin împărțirea numărului de membrii PLUS cu drept de vot la numărul de delegați la convenția județeană ce trebuie desemnați de către comunitățile locale. Pentru fiecare comunitate locală numărul de delegați ce urmează a fi desemnați este egal cu rezultatul împărțirii numărului de membri din comunitatea respectivă la norma de reprezentare, rotunjit în plus la întreg spre cel mai apropiat număr întreg. Biroul filialei județene transmite numărul de delegați desemnați corespunzător fiecărei comunități locale, precum și regulile și perioada de depunere a candidaturilor pentru delegații desemnați.
  6. Numărul de membri PLUS cu drept de vot este cel de la data stabilirii momentului desfășurării Convenției Județene.
  7. Coordonatorii de comunități locale PLUS convoacă o adunare generală extraordinară în condițiile art. 23, alin. (2)-(8) și delegații desemnați sunt aleși prin vot secret în ordinea voturilor obținute și în limita numărului stabilit pentru fiecare comunitate. Se desemnează și un număr de supleanți nu mai mare de 25% din numărul de delegați desemnați cu drept de vot. Dacă adunarea generală extraordinară nu se poate organiza în condițiile art. 23, alin. (6) atunci comunitatea locală pierde dreptul de a stabili delegați desemnați.
  8. Fiecare gen va fi reprezentat de minim 30% din delegații desemnați să participe la Convenția Județeană. Biroul filialei județene, coordonatorii și birourile de coordonare ale comunităților locale PLUS vor lua toate măsurile în acest sens.
  9. în cazul județelor în care nu a fost constituită încă filiala județeană, rolul organizării Convenției Județene revine Biroului Național, acesta putând desemna un coordonator al Convenției Județene. De asemenea, Biroul Național va putea stabili o procedură specifică de desemnare a delegaților. Cu titlu excepțional, Biroul Național va putea desemna drept delegați toți membrii din respectivul județ, chiar dacă numărul acestora este mai mare de 500.

Art. 33 Facilitatorul județean

  1. Unul dintre cei 4 membri ai Filialei județene aleși direct de către Convenția Județeană va fi însărcinat cu rolul de facilitator al comunităților PLUS de la nivelul județului respectiv, la propunerea Președintelui filialei județene și cu aprobarea prin vot de către Biroul filialei județene.
  2. Atribuțiile facilitatorului județean sunt următoarele:
    1. să contribuie la construirea și îmbunătățirea relațiilor de cooperare între comunitățile locale.
    2. să medieze conflictele dintre comunitățile locale sau organismele lor de conducere.
    3. să medieze conflictele dintre comunitățile locale și organismele lor de conducere, pe de-o parte, și birourile filialelor locale, dacă există, pe de altă parte.
    4. să medieze conflictele dintre comunitățile locale și organismele lor de conducere pe de-o parte și biroul filialei județene pe de alta.
    5. să administreze procedura de tutelă și cea de suspendare instituite asupra unei comunități locale.
    6. să conducă, dacă este posibil, adunările generale extraordinare organizate pentru discutarea de moțiuni de neîncredere în coordonatori și birouri de coordonare ale comunităților locale.

Capitolul 5 - Organizarea Națională

Art. 34. Modul de desemnare a delegaților la Convenția Națională PLUS

  1. Data Convenției Naționale se stabilește de către Consiliul Național la propunerea Biroului Național cu cel puțin 3 luni înainte. în aceeași ședință, Consiliul Național, la propunerea Biroului Național, desemnează o comisie de organizare a Convenției Naționale.
  2. Comisia de organizare a Convenției Naționale stabilește toate procedurile de desfășurarea a procesului de desemnare a tuturor tipurilor de delegați, pe care le supune aprobării Consiliului Național cu cel puțin 3 luni înainte de data Convenției Naționale.
  3. Numărul de membri PLUS cu drept de vot luat în considerare la calculul numărului de delegați este cel existent la momentul desemnării comisiei de organizare de către Consiliul Național. Acest principiu se folosește și la nivel județean.
  4. Pe baza prevederilor art. 43 din Statut, comisia de organizare stabilește pentru fiecare filială județeană PLUS numărul de delegați din rândul primarilor, al consilierilor județeni și al consilierilor locali și le transmite birourilor filialelor județene.
  5. în termen de 10 zile calendaristice de la primirea înștiințării descrisă la alin. (2), Biroul filialei județene convoacă o adunare generală a aleșilor locali din județ, care nu participă direct de drept la Convenția Națională: primari (cu excepția primarului municipiului reședință de județ), consilieri județeni și consilieri locali. Adunarea poate fi ”fizică” sau virtuală/on-line și este condusă de președintele filialei județene PLUS. Adunarea generală a aleșilor locali este convocată și comunicată cu cel puțin 30 zile înainte de data desfășurări.
  6. Adunarea generală a aleșilor locali din județ este statutar constituită dacă participă 50%+1 din numărul de aleși locali pe fiecare categorie: primari, consilieri județeni, consilieri locali. Dacă cvorumul nu este atins adunarea generală a aleșilor locali se reprogramează în interval de 7 zile, unde ea este statutară indiferent de numărul de aleși locali prezenți. în prima parte a adunării generale a aleșilor locali se depun candidaturi de delegați la convenția națională pe cele 3 categorii de aleși locali și în partea a doua se votează secret (inclusiv electronic) pe fiecare categorie de aleși locali. Sunt desemnați delegați la Convenția Națională candidații care au primit cel mai mare număr de voturi în limita locurilor disponibile pe fiecare categorie de aleși locali.
  7. Comisia de organizare a Convenției Naționale stabilește numărul total de delegați care vor fi aleși de către toți membrii de partid astfel încât să fie respectată prevederea din Statut de la art. 43 alin (5). Acest număr se divide la totalul membrilor PLUS cu drept de vot și prin rotunjire la întreg se obține norma națională de reprezentare. Pe baza normei naționale de reprezentare comisia de organizare a Convenției Naționale calculează numărul de delegați pentru fiecare județ și îl comunică fiecărui Birou de filială județeană.
  8. în termen de 10 zile calendaristice de la primirea înștiințării cu privire la numărul de delegați la Convenția Națională ce vor fi desemnați de către toți membri PLUS cu drept de vot, Biroul filialei județene stabilește data unei adunări generale ”fizice” sau virtuale/on-line a membrilor PLUS, condusă/moderată de președintele filialei județene PLUS. Adunarea generală este convocată și comunicată cu cel puțin 30 zile înainte de data desfășurări.
  9. Adunarea generală a membrilor PLUS este statutar constituită dacă participă 50%+1 din numărul de membri PLUS cu drept de vot. Dacă cvorumul nu este atins adunarea generală a membrilor se reprogramează în interval de 7 zile, unde ea este statutară indiferent de numărul de participanți. în prima parte a adunării generale a membrilor se depun candidaturi de delegați la convenția națională și în partea a doua se votează secret (inclusiv electronic). Sunt desemnați delegați la Convenția Națională candidații care au primit cel mai mare număr de voturi în limita locurilor disponibile pentru filiala județeană respectivă.
  10. Procesul de desemnare a delegaților la Convenția Națională trebuie finalizat cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data acesteia.
  11. Comisia de organizare și Birourile filialelor județene vor lua toate măsurile pentru ca 30% din numărul total de delegați la convenția națională să fie femei.
  12. în cazul convocării unei Convenții Naționale extraordinare, Comisia Națională de Integritate și Arbitraj verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 44 alin. (2) din Statut. în cazul îndeplinirii acestora se urmează prevederile alin (1) - (11) ale prezentului Regulament cu toate termenele reduse cu 50%.
  13. Delegații în cadrul Convenției Naționale pot fi desemnați și cu ocazia Convențiilor Județene, caz în care vor deveni aplicabile regulile de convocare, delegare și luare a deciziilor prevăzute cu privire la Convențiile Județene.
  14. Cu titlu excepțional, în cazul județelor în care nu a fost constituită o filială județeană sau activitatea filialei județene este suspendată, Consiliul Național va putea adopta reguli speciale de desemnare a delegaților la Convenția Națională.

Art. 35 - Dezbaterea și adoptarea modificărilor la Statut în procedura ordinară

  1. Biroul Național constată nevoia unor modificări la Statut și prezintă acest lucru Consiliului Național, împreună cu o propunere de Comisie de Statut. De asemenea cel puțin 1/3 din membrii Consiliului Național pot solicita în scris, motivat, modificarea Statutului. Consiliul Național constată prin vot nevoia modificărilor la Statut, poate face și alte propuneri pentru Comisia de Statut și desemnează aceasta prin vot. Membrii Comisiei vor fi primii 5 calificați în ordinea voturilor exprimate. Toate acestea trebuie realizate cu cel puțin 3 luni înainte de data organizării Convenției Naționale.
  2. în decurs de 30 de zile calendaristice Comisia de Statut colectează toate evaluările și propunerile de modificare ale acestuia de la membrii Biroului Național, Consiliului Național, birourilor filialelor județene, organismelor de conducere ale comunităților locale și membrii PLUS.
  3. Comisia analizează toate acestea, redactează modificările și propune un proiect de modificări ale Statutului. Proiectul de modificare a Statutului este supus dezbaterii interne în partid prin intermediul platformei interne de comunicare timp de 30 de zile calendaristice
  4. în urma dezbaterii interne Comisia de Statut redactează în termen maxim de 15 zile calendaristice Proiectul de modificare a Statutului, precum și un material explicativ cu motivele pentru care propunerile/amendamentele primite și neintegrate în această versiune au fost respinse.
  5. Consiliul Național dezbate și adoptă proiectul de modificări ale Statutului pe articole, luând în discuție și amendamentele respinse de Comisia de Statut, rezultând proiectul final de modificări ale Statutului, care va fi prezentat Convenției Naționale spre aprobare. Proiectul de modificări ale Statutului aprobat de către Consiliul Național va fi publicat pe platforma interna de comunicare cu cel puțin 10 de zile calendaristice înainte de data Convenției Naționale.
  6. în primă fază, este supusă votului Convenției Naționale aprobarea în bloc a modificărilor Statutului. în cazul respingerii în bloc a modificărilor Statului, va fi supus votului Convenției Naționale fiecare articol din cadrul proiectului de modificări, acestea fiind aprobate sau respinse unul câte unul.
  7. Nu pot fi aduse amendamente în plenul Convenției Nationale la proiectul de modificare a Statutului.

Art. 36 - Adoptarea modificărilor la Statut în procedura extraordinară

  1. Biroul Național sau membri ai Consiliului Național sesizează Consiliul Național cu privire la nevoia urgentă de modificare a Statutului pe o anumită problemă specifică sau pentru un număr limitat de astfel de probleme.
  2. Consiliul Național aprobă prin vot nevoia de modificare urgentă a Statutului și desemnează o Comisie de Statut pentru a redacta modificările necesare strict pentru problema/problemele specificate. Totodată se publică pe platforma internă de comunicare în partid intenția de a modifica de urgență Statutul, articolele care vor fi modificate și motivația modificării de urgență.
  3. Comisia de Statut se consultă timp de 1 săptămână cu membrii Biroului Național și Consiliului Național cu privire la propunerile de modificări pentru a rezolva problema/problemele specificate.
  4. Comisia de Statut redactează timp de 1 săptămână modificările la Statut strict limitate la problema/problemele specificate.
  5. Comisia de Statut publică pe platforma internă de comunicare modificările la Statut și proiectul de Statut integral (care include modificările propuse) și le supune dezbaterii membrilor PLUS timp de 1 săptămână.
  6. Comisia de Statut finalizează modificările și un material explicativ cu motivele pentru care propunerile primite și neintegrate au fost respinse – totul în decurs de 3 zile. Aceste documente se finalizează cu cel puțin 1 săptămână înainte de ședința Consiliului Național în care urmează a fi dezbătute.
  7. Consiliul Național dezbate și aprobă modificările la Statut – se pot face modificări în timpul dezbaterilor. Adoptarea se face prin vot separat pentru fiecare modificare.
  8. Ulterior adoptării se publică pe platforma internă de comunicare modificările propuse, noul Statut și materialul privind respingerea unora dintre propunerile primite.
  9. Modificările făcute prin această procedură vor fi ratificate la prima Convenție Națională.
  10. în intervalul între 2 Convenții Naționale ale PLUS această procedură de modificare a Statutului poate fi folosită de maximum 2 ori.

Art. 37 - Adoptarea programului politic al PLUS

  1. Consiliul Național, la propunerea Biroului Național, constată nevoia modificării sau schimbării programului politic al PLUS, mai ales în urma unei Convenții Naționale, când este nevoie de adaptarea acestuia la moțiunea programatică a președintelui ales al PLUS. în acest scop, Consiliul Național sesizează în scris Comisia Națională de Politici și Programe cu această problemă.
  2. Comisia Națională de Politici și Programe (în continuare, CNPP) analizează nevoia de revizuire a programului politic, pe baza moțiunii programatice a președintelui PLUS și în decurs de 30 de zile calendaristice colectează toate evaluările și propunerile de modificare ale acestuia de la membrii Biroului Național, Consiliului Național, birourilor filialelor județene, organismelor de conducere ale comunităților locale și membrii PLUS.
  3. CNPP, în grupurile sale de lucru pe teme sectoriale și orizontale analizează toate propunerile, redactează modificările și propune un proiect de program politic PLUS, în decurs de alte 60 de zile calendaristice. în această perioadă, CNPP poate organiza, prin comisiile sale, consultări și dezbateri publice pe temele cele mai importante din proiectul de program politic cu experți independenți.
  4. Proiectul de program politic PLUS este supus dezbaterii interne în partid prin intermediul platformei interne de comunicare timp de 45 de zile calendaristice
  1. în urma dezbaterii interne, CNPP redactează în termen maxim de 15 zile calendaristice proiectul final de program politic PLUS, precum și un material explicativ cu motivele pentru care propunerile primite și neintegrate în această versiune au fost respinse.
  2. Consiliul Național dezbate și adoptă proiectul de program politic al PLUS, rezultând Programul Politic PLUS care va fi publicat pe platforma interna de comunicare.

Art. 38 - Alegerea Președintelui PLUS

  1. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj stabilește cu cel puțin 3 luni înainte de data fixată pentru Convenția Națională perioada de depunere de candidaturi pentru funcția de președinte al PLUS, precum și formatul documentelor însoțitoare acestor candidaturi în conformitate cu art. 49 alin (1) și (2) din Statut. Această perioadă trebuie să dureze cel puțin 15 zile și trebuie să se încheie cu cel puțin 15 zile înainte de data Convenției Naționale.
  2. La încheiere perioadei de depunere a candidaturilor și documentelor necesare conform art. 49 din Statut, Comisia Națională de Integritate și Arbitraj verifică îndeplinirea condițiilor statutare și validează candidaturile în decurs de maxim 5 zile calendaristice. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj publică pe platforma internă de comunicare candidații validați la președinția PLUS și moțiunile lor programatice.
  3. Campania electorală internă pentru alegerea Președintelui PLUS se încheie cu 48 de ore înainte de data desfășurării Convenției Naționale.
  4. Fiecare candidat la postul de președinte PLUS are la dispoziție 30 de minute pentru a-și prezenta platforma programatică și eventual echipa pentru Biroul Național pe care intenționează să o propună Consiliului Național în cazul în care va fi ales președinte.
  5. Votul este electronic în două tururi de scrutin - este declarat ales din primul tur de scrutin candidatul care obține cel puțin 50%+1 din numărul total de delegați la Convenția Națională. Dacă această condiție nu se realizează, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii 2 candidați clasați în ordinea voturilor obținute. în turul 2 este declarat câștigător candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.
  6. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj, cu sprijinul echipei tehnice PLUS, supraveghează și supervizează corectitudinea procesului de votare.

Art. 39 - Aprobarea rapoartelor de activitate ale membrilor Parlamentului României sau Parlamentului European

  1. în primele 3 luni ale anului, membrii Parlamentului Național sau ai Parlamentului European din partea PLUS redactează rapoarte anuale de activitate în conformitate cu cerințele și formatele stabilite de Biroul Național prin Secretariatul General. Rapoartele vor trebui însoțite de o situație a prezenței parlamentarilor respectivi la ședințele de plen sau din comisii. Situația prezenței trebuie furnizate de secretariatele Camerei Deputaților sau Senatului sau de secretariatul Parlamentului European. în cazul în care aceste date sunt publice, Secretariatul General al PLUS le va colecta.
  2. Secretariatul General PLUS publică pe platforma internă de comunicare rapoartele și situația prezenței pentru toți membrii Parlamentului Național și ai Parlamentului European cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de ședința Consiliului Național de dezbatere a acestora.
  3. Consiliul Național dezbate în ședințe separate rapoartele de activitate ale membrilor Camerei Deputaților, Senatului și Parlamentului European. Fiecare parlamentar are la dispoziție maxim 5 minute pentru a-și prezenta raportul, care vor fi urmate de alte maxim 10 minute întrebări și răspunsuri. Votul va fi pentru fiecare raport de activitate în parte.

Art. 40 - Funcționarea Consiliului Național - procedura ordinară de luare a deciziilor

  1. Agenda ședinței Consiliului Național și toate documentele de pe ordinea de zi vor fi transmise membrilor Consiliului Național cu 10 zile înainte de data ședinței de către aparatul Biroului Național director executiv/secretar general. Membrii Consiliului Național pot în termen de 5 zile să facă comentarii și propuneri la diversele documente, inclusiv propuneri de modificare a agendei.
  2. Cu 2 zile înainte de ședința Consiliului Național membrii acestuia primesc versiunile finale ale agendei și documentelor ce vor fi discutate.
  3. La începutul ședinței Consiliului Național președintele PLUS sau moderatorul ședinței va prezenta agenda în forma finală, explicând eventual motivele pentru care anumite propuneri de agendă nu se regăsesc. Consiliul Național poate infirma soluția de neincludere a unor propuneri pe agendă, cu majoritatea voturilor.
  4. La dezbaterea fiecărui punct de pe agendă va exista un responsabil de prezentare, fie din partea Biroului Național (regula generală), fie din partea Consiliului Național (excepția). Responsabilul de prezentare va prezenta propunerea Biroului Național sau însușită de Biroul Național, propunerile primite și deja integrate în material, propunerile primite și neincluse precum și motivul respingerii lor.
  5. Ca regulă generală, agenda și hotărârile Consiliului Național, împreună cu documentele însoțitoare, se publică în termen de 3 zile pe platforma internă de comunicare PLUS, la care au acces toți membrii partidului. Prin excepție și în mod motivat Consiliul Național poate decide ca anumite documente însoțitoare ale hotărârilor să nu fie publicate pe platforma internă de comunicare PLUS
  6. Atribuțiile Consiliului Național definite de art. 48 alin (1) literele: b), c), d), e), f), i), j), k), l), m), n), ț), u) din cadrul Statutului, pot fi adoptate numai potrivit procedurii ordinare definite de acest articol.
  7. în caz de convocare a Consiliului Național în reuniune extraordinară se va căuta pe cât posibil utilizarea procedurii ordinare de luare a deciziilor descrisă în acest articol și respectarea alin. (6) de mai sus.

Art. 41 - Funcționarea Consiliului Național - procedura extraordinară de luare a deciziilor

  1. La propunerea președintelui PLUS agenda Consiliului Național poate fi modificată și materiale noi sau modificate pot fi propuse cu minim 1 zi (24 de ore) înainte de ședință. Aceste propuneri nu pot să încalce prevederile art. 40, alin. (6) din prezentul Regulament.
  2. La începutul dezbaterii unui astfel de punct de pe agendă președintele PLUS trebuie să explice motivația urgenței. în acest caz, dezbaterile au loc ad-hoc în ședința Consiliului Național și membrii acestuia pot face propuneri de modificare în cursul discuției punctului respectiv. Art. 40, alin. (5) din prezentul Regulament se aplică în mod corespunzător.
  3. Secretarul general PLUS va face un raport anual pe care-l va prezenta Consiliului Național privind numărul de decizii luate de către acesta pe baza procedurii ordinare și pe baza celei extraordinare.
  4. în caz de convocare a Consiliului Național în reuniune extraordinară se poate folosi procedura extraordinară de luare a deciziilor, cu respectarea prevederilor art. 40 alin (6).

Art. 42 Funcționarea Biroului Național

  1. Articolele 40 și 41 din prezentul Regulament pot fi adaptate și la funcționarea Biroului Național. Acest lucru rămâne la dispoziția Biroului Național
  2. După fiecare ședință a Biroului Național se publică o scurtă informare privind agenda și deciziile luate pe platforma internă de comunicare PLUS.

Capitolul 6 - Desemnarea candidaților PLUS

Art. 43 Principii

  1. PLUS are drept principal obiectiv promovarea unor candidați competenți, pregătiți să exercite în interesul întregii societăți funcția pentru care candidează.
  2. Desemnarea candidaților PLUS pentru orice tip de alegeri se realizează potrivit unui proces intern bazat pe principiul transparenței și deschis unei participări cât mai largi.
  3. Cu scopul ca fiecare candidat PLUS să aibă timpul necesar pentru pregătirea unui program electoral consistent și profilarea la nivelul comunității în care va candida, PLUS își propune să își desemneze candidații cu un termen cât mai lung înainte de momentul alegerilor, dar nu mai târziu de 6 luni înaintea începerii campaniei electorale.
  4. PLUS încurajează participarea tinerilor în politică. Revine Biroului Național sarcina de a se asigura că minim 10% dintre candidații propuși de PLUS la alegerile locale și parlamentare, aflați pe locuri considerate în mod rezonabil eligibile, sunt tineri cu o vârstă sub 30 de ani. Procentul de 10% se va calcula la nivel județean, în cazul alegerilor locale, și la nivel național, în cazul alegerilor parlamentare.
  5. Un membru nu poate fi desemnat candidat al PLUS pentru mai multe funcții sau demnități în același timp. Cu titlu de excepție, un membru PLUS poate fi desemnat candidat al PLUS atât pentru funcția de consilier local sau municipal, cât și pentru funcția de primar. De asemenea, un membru PLUS poate fi desemnat candidat al PLUS pentru funcția de Președinte al României, cât și pentru cea de deputat sau senator.
  6. Rolul principal și responsabilitatea desemnării candidaților din partea PLUS revine membrilor PLUS. Drept consecință, în cadrul PLUS votul pentru desemnarea candidaților este obligatoriu. Neparticiparea la două voturi electronice succesive pentru desemnarea candidaților PLUS este sancționată cu retragerea dreptului de vot la următoarele două proceduri de desemnare a candidaților.
  7. Suplimentar fata de dispozițiile prevazute art. 64, alin. (2), lit. c) si lit. d) din Statut, organele competente din cadrul PLUS nu vor putea desemna candidați aflați în cursul executării unei pedepse penale, în termenul de supraveghere prevăzut de art. 84, de art. 92 sau de art. 100, alin. (6) din Codul Penal.

Art. 44 Criterii

Principalele criterii ce vor ghida selectarea candidaților PLUS sunt:

  1. Competența și pregătirea pentru exercitarea funcției sau demnității pentru care candidează;
  2. Probitatea profesională și etică;
  3. Viziunea și programul asumat cu privire la exercitarea funcției sau demnității pentru care candidează;
  4. Asigurarea diversității de gen, etnice, regionale și nu numai;
  5. Capacitatea de a mobiliza membrii PLUS;
  6. Contribuția anterioară la dezvoltarea PLUS, precum și experiența și disponibilitatea de a participa la evenimente conexe campaniei electorale;
  7. Atractivitatea electorală și capacitatea de a obține susținerea cetățenilor.

Art. 45 Desemnarea candidaților pentru alegerile locale și județene

  1. Candidații pentru alegerile locale sunt votați la nivel local sau județean și au drept obiectiv promovarea intereselor localităților sau, după caz, județelor în care activează. Drept consecință, rolul principal în desemnarea acestora revine organelor PLUS de la nivel local.
  2. Candidații PLUS pentru alegerile locale și județene sunt desemnați pe baza consultării membrilor PLUS.
  3. Orice membru cu o vechime de minim 12 luni în cadrul PLUS poate candida în alegerile interne pentru stabilirea listei PLUS de candidați pentru alegerile locale și județene. Vechimea minimă menționată se calculează în raport cu momentul în care vor avea loc alegerile pentru respectiva funcție, iar nu în raport cu momentul consultării membrilor. Cu titlu excepțional, vechimea minimă poate fi redusă prin hotărâre a Biroului filialei județene sau a Biroului Național, adoptată cu o majoritate de 2/3 din voturi.
  4. Data până la care pot fi depuse candidaturi și data organizării consultării membrilor sunt stabilite de către Biroul Național al PLUS. Biroul filialei județene poate propune Biroului Național datele menționate.
  5. Comisia Județeană de Integritate și Arbitraj va stabili prin hotărâre îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către membrii care își depun candidatura.
  6. în cazul consultărilor pentru desemnarea candidaților la funcția de consilier local sau primar, au dreptul de a participa la consultare toți membrii comunităților PLUS active în localitatea pentru care este realizată consultarea, cu condiția achitării la zi a tuturor obligațiilor financiare față de PLUS. în cazul în care în respectiva localitate funcționează o singură comunitate PLUS, au dreptul de a participa la consultare toți membrii comunității PLUS, chiar dacă zona acoperită de această comunitate include și alte localități.
  7. în cazul consultărilor pentru desemnarea candidaților la funcția de consilier județean, au dreptul să participe la consultare toți membrii din respectivul județ, cu condiția achitării la zi a tuturor obligațiilor financiare față de PLUS. Lista membrilor PLUS cu drept de vot va fi anunțată cu minim 2 săptămâni anterior votului.
  8. în cazul consultării pentru desemnarea candidaților pentru funcțiile de consilier local, consilier municipal sau consilier județean, fiecare membru va avea un număr de voturi egal cu numărul maxim de candidați ce poate fi propus de către un partid politic. Membrul poate acorda un singur vot fiecărui candidat.
  9. în cazul consultării pentru desemnarea candidaților pentru funcția de primar, fiecare membru va avea un singur vot. în cazul în care niciunul dintre candidați nu obține majoritatea voturilor exprimate, va fi organizat un al doilea tur de scrutin, la care vor participa doar candidații clasați pe primele două locuri în primul tur de scrutin.
  10. Biroul filialei județene va valida listele candidaților pentru funcțiile de consilier local, și consilier municipal, în ordinea rezultată ca urmare a consultării membrilor. în cazul în care mai mulți candidați au obținut același număr de voturi, Biroul filialei județene poate stabili ordinea acestora pe liste. De asemenea, Biroul filialei județene va valida candidatul la funcția de primar, astfel cum a reieșit acesta ca urmare a consultării membrilor.
  11. Biroul filialei județene va supune Biroului Național spre validare lista candidaților pentru funcția de consilier județean, în ordinea rezultată ca urmare a consultării membrilor.
  12. Biroul filialei județene poate invalida listele candidaților pentru funcțiile de consilier local și consilier municipal sau candidatul la funcția de primar o singură dată și numai pentru motive bine întemeiate, urmând ca procedura consultării membrilor să fie reluată. De asemenea, Biroul Național poate invalida lista candidaților pentru funcția de consilier județean o singură dată și numai pentru motive bine întemeiate, urmând ca procedura consultării membrilor să fie reluată. în urma invalidării, Biroul filialei județene sau, după caz, Biroul Național va întocmi un raport în care se vor specifica motivele invalidării listelor de candidați.
  13. în cazul stabilirii unui candidat comun la funcția de primar cu alte formațiuni politice, rolul de negociere revine Biroului Județean. în cazul municipiilor, rolul de negociere va putea fi preluat de către Biroul Național. Negocierea se va realiza ulterior desemnării unui candidat al PLUS, în temeiul prezentului articol. Consiliul Național va valida rezultatele negocierii.
  14. în cazul stabilirii unor liste comune cu alte partide sau formațiuni politice, listele finale de candidați la funcția de consilier local și consilier municipal, precum și candidații la funcția de primar vor fi rezultatul negocierii de către Biroul filialei județene cu reprezentanții celorlalte partide sau formațiuni politice, cu respectarea prealabilă a procedurii prevăzute în prezentul articol.
  15. în cazul stabilirii unor liste comune cu alte partide sau formațiuni politice, listele finale de candidați la funcția de consilier județean vor fi negociate de către Biroul filialei județene și aprobate de către Biroul Național, cu respectarea prealabilă a procedurii prevăzute în prezentul articol.
  1. Dispozițiile referitoare la desemnarea candidaților pentru funcția de consilier județean se aplică mutatis mutandis desemnării candidaților pentru funcțiile de consilier local pentru sectoarele Municipiului București.
  2. în cazul consultării pentru desemnarea candidatului pentru funcția de Primar General al Municipiului București și a candidaților pentru funcția de consilier general al Municipiului București, rezultatul consultării membrilor comunităților din Municipiul București va fi validat de către Consiliul Național.

Art. 46 Desemnarea candidaților pentru alegerile parlamentare

  1. Candidații pentru alegerile parlamentare sunt votați la nivel județean și au drept obiectiv inițierea și promovarea unor propuneri legislative la nivel național. Drept consecință, rolul desemnării acestora este împărțit între membrii PLUS, organele de la nivel județean și cele de la nivel național ale PLUS.
  2. Candidații PLUS pentru alegerile parlamentare sunt desemnați pe baza consultării membrilor PLUS.
  3. Orice membru cu o vechime de minim 12 luni în cadrul PLUS poate candida alegerile interne pentru stabilirea listei PLUS de candidați pentru funcția de deputat sau senator. Vechimea minimă menționată se calculează în raport cu momentul în care vor avea loc alegerile pentru respectiva funcție, iar nu în raport cu momentul consultării membrilor. Cu titlu excepțional, vechimea minimă poate fi redusă prin hotărâre a Biroului filialei județene sau a Biroului Național, adoptată cu o majoritate de 2/3 din voturi.
  4. Data până la care pot fi depuse candidaturi și data organizării consultării membrilor sunt stabilite de către Biroul Național al PLUS.
  5. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj va stabili prin hotărâre îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către membrii care își depun candidatura.
  6. Au dreptul de a participa la consultare toți membrii PLUS activi în județul pentru care este stabilită lista candidaților, cu condiția achitării la zi a tuturor obligațiilor financiare față de PLUS. Lista membrilor PLUS cu drept de vot va fi anunțată cu minim 2 săptămâni anterior votului.
  7. Fiecare membru va avea un număr de voturi egal cu numărul maxim de candidați ce poate fi propus de către un partid politic în județul respectiv. Membrul poate acorda un singur vot fiecărui candidat. Membrul este obligat să exercite toate voturile de care dispune.
  8. Voturile acordate de către membrii PLUS potrivit alin. (7) vor reprezenta 60% din punctajul fiecărui candidat. Pe baza voturilor exprimate de către membrii, Biroul filialei județene întocmește lista de candidați și o transmite Biroului Național.
  9. Biroul Național va acorda de asemenea un număr de puncte reprezentând 40% din punctajul final al fiecărui candidat. Principalele criterii avute în vedere de către Biroul Național vor fi competența profesională pentru funcția de deputat sau senator, meritul organizațional, capacitatea de reprezentare și diversitatea.
  10. în temeiul punctajelor acordate potrivit alin. (8) și alin. (9), Biroul Național va întocmi lista de candidați propuși pentru fiecare județ și o va transmite Consiliului Național. Cu titlu excepțional și numai motivat, Biroul Național poate propune Consiliului Național modificarea listei de candidați.
  11. Consiliul Național validează listele de candidați propuse de către Biroul Național pentru fiecare județ. în cazul în care Biroul Național a propus modificarea listei candidaților potrivit alin. (10), Consiliul Național va analiza motivarea și o va putea admite sau respinge.
  12. în cazul în care Consiliul Național refuză validarea listelor de candidați propuși de către Biroul Național, Biroul Național va realiza o nouă propunere, cu consultarea obligatorie a membrilor PLUS din respectivul județ și Biroul filialei județene.
  13. în cazul stabilirii unor liste comune cu alte partide sau formațiuni politice, listele finale vor fi rezultatul negocierii realizate de către Biroul Național, fiind ulterior validate de către Consiliul Național. Candidații incluși pe liste din partea PLUS vor fi desemnați conform procedurii anterior menționate.

Art. 47 Desemnarea candidaților pentru alegerile europene

  1. Candidații pentru alegerile pentru Parlamentul European sunt votați la nivel național și au drept obiectiv reprezentarea cetățenilor la nivel european. Drept consecință, rolul desemnării acestora este împărțit între membrii PLUS, organele de la nivel județean și cele de la nivel național ale PLUS.
  2. Orice membru cu o vechime de minim 12 luni în cadrul PLUS poate candida în cadrul alegerilor interne pentru lista PLUS de candidați pentru Parlamentul European. Vechimea minimă menționată se calculează în raport cu momentul în care vor avea loc alegerile pentru respectiva funcție, iar nu în raport cu momentul consultării membrilor. Cu titlu excepțional, vechimea minimă poate fi redusă prin hotărâre a Biroului Național, adoptată cu o majoritate de 2/3 din voturi.
  3. Data până la care pot fi depuse candidaturi și data organizării consultării membrilor sunt stabilite de către Biroul Național al PLUS.
  4. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj va stabili prin hotărâre îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către membrii care își depun candidatura.
  5. Lista candidaților PLUS va fi stabilită după cum urmează:
    1. Fiecare membru PLUS va avea dreptul de a acorda 10 voturi candidaților validați de către Comisia Națională de Integritate și Arbitraj. Membrul poate acorda un singur vot fiecărui candidat. Membrul trebuie să exercite toate cele 10 voturi disponibile. Punctajele acordate în această etapă vor reprezenta 34% din punctajul final.
    2. Ca urmare a etapei menționate la A, se va forma o listă finală de candidați cuprinzând numărul maxim de candidați ce poate fi propus de către o formațiune politică. Biroul Național va constitui o comisie de experți care va acorda punctaje tuturor candidaților incluși pe lista finală. Punctajele acordate de către comisia de experți vor reprezenta 33% din punctajul final.
    3. Biroul Național va acorda punctaje tuturor candidaților incluși pe lista finală, având în vedere în mod special criterii competența profesională, meritul organizațional, capacitatea de reprezentare și diversitatea. Punctajele acordate de către Biroul Național vor reprezenta 33% din punctajul final.
  6. Au dreptul de a participa la consultare toți membrii PLUS, cu condiția achitării la zi a tuturor obligațiilor financiare față de PLUS. Lista membrilor PLUS cu drept de vot va fi anunțată cu minim 2 săptămâni anterior votului.
  7. Lista finală a candidaților va fi validată de către Consiliul Național.

Art. 48 Desemnarea candidatului pentru funcția de Președinte al României

  1. Candidatul PLUS pentru funcția de Președinte al României este desemnat de către Biroul Național pe baza consultării membrilor PLUS și validat de către Consiliul Național al PLUS.
  2. Orice membru cu o vechime de minim 12 luni în cadrul PLUS poate candida în cadrul alegerilor interne pentru desemnarea candidatului PLUS pentru funcția de Președinte al României.
  3. Vechimea minimă menționată la alin. (2) se calculează în raport cu momentul în care vor avea loc alegerile pentru funcția de Președinte al României, iar nu în raport cu momentul consultării membrilor. Cu titlu excepțional, vechimea minimă poate fi redusă prin hotărâre a Biroului Național, adoptată cu o majoritate de 2/3 din voturi.
  4. Data până la care pot fi depuse candidaturi și data organizării consultării membrilor sunt stabilite de către Biroul Național al PLUS.
  5. Comisia Națională de Integritate și Arbitraj va stabili prin hotărâre îndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către membrii care își depun candidatura.
  6. Au dreptul de a participa la consultare toți membrii PLUS, cu condiția achitării la zi a tuturor obligațiilor financiare față de PLUS. Lista membrilor PLUS cu drept de vot va fi anunțată cu minim 2 săptămâni anterior votului.
  7. Fiecare dintre membrii PLUS menționați la alin. (6) va avea un singur vot. în cazul în care niciunul dintre candidați nu obține majoritatea voturilor exprimate, va fi organizat un al doilea tur de scrutin, la care vor participa doar candidații clasați pe primele două locuri în primul tur de scrutin.
  8. Biroul Național aprobă rezultatul consultării membrilor PLUS și supune acest rezultat spre validare Consiliului Național.

Capitolul 7 - Relația cu alte entități

Art. 49 Reprezentanții PLUS în proiecte și campanii

  1. PLUS poate iniția desfășurarea unor proiecte sau campanii împreună cu alte entități sau se poate alătura unor proiecte sau campanii deja aflate în desfășurare.
  2. Biroul Național poate desemna un reprezentant responsabil pentru coordonarea din partea PLUS a proiectelor sau campaniilor inițiate împreună cu alte entități ori a proiectelor sau campaniilor la care PLUS s-a alăturat.
  3. Reprezentanții PLUS vor putea lua hotărâri în limita mandatului acordat de către Biroul Național și vor transmite informări periodice membrilor Biroului Național cu privire la modul de desfășurare a proiectelor sau campaniilor.
  4. Reprezentanții PLUS vor implementa dispozițiile Biroului Național cu privire la proiectul sau campania în cadrul cărora reprezintă PLUS.
  5. Reprezentanții PLUS pot fi înlocuiți prin hotărâre a Biroului Național. Biroul Național este obligat să înlocuiască reprezentantul PLUS, la solicitarea Consiliului Național.

Art. 50 Reprezentanții PLUS în raport cu alte partide

  1. La nivel național, la propunerea Biroului Național, Consiliul Național poate desemna reprezentanți permanenți în relația cu alte partide politice.
  2. La nivel județean, Biroul filialei județene poate desemna reprezentanți permanenți în relația cu filialele județene ale altor partide politice.
  3. Reprezentanții PLUS în relația cu alte partide sunt autorizați să poarte consultări cu alte partide politice pe subiecte de actualitate politică, precum și cu privire la procesul decizional din diferite instituții publice.
  4. Reprezentanții PLUS în relația cu alte partide nu pot angaja PLUS sau membrii acestuia fără un mandat expres acordat de către organul competent al PLUS.

Art. 51 Reprezentanții PLUS în raport cu alte entități

  1. La propunerea Biroului Național, Consiliul Național desemnează reprezentanții PLUS în raporturile sale cu alte entități, precum sindicate, patronate, organizații non-guvernamentale, autorități sau instituții publice.
  2. Un membru poate reprezenta PLUS în raport cu o singură entitate terță sau în raport cu mai multe entități cu obiect de activitate similar.
  3. Reprezentanții PLUS în relația cu alte entități sunt autorizați să poarte consultări cu alte partide politice pe subiecte de actualitate, cu privire la diferite politici publice sau măsuri propuse de către PLUS, precum și cu privire la solicitări specifice ale respectivelor entități.
  4. Reprezentanții PLUS în relația cu alte entități nu pot angaja PLUS sau membrii acestuia fără un mandat expres acordat de către organul competent al PLUS.

Capitolul 8 - Organizarea si funcționarea “Generației PLUS”

Art. 52 Generația PLUS

  1. în cadrul PLUS funcționează drept structură autonomă “Generația PLUS”, din care fac parte toți membrii PLUS cu o vârstă de până la 30 de ani.
  2. Drepturile și obligațiile aferente calității de membru al “Generației PLUS” nu exclud drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de membru al PLUS.
  3. Organele de conducere ale “Generației PLUS” vor putea adopta norme aplicabile exclusiv membrilor săi, cu condiția respectării Statutului, prezentului Regulament și a actelor adoptate de către organele de conducere ale PLUS.

Art. 53 Obiectivele “Generației PLUS”

Principalele obiective ale “Generației PLUS” sunt:

  • Crearea unei mișcări a tinerilor pregătiți să ia decizii pentru România;
  • Atragerea către acțiunea politică a unui număr cât mai mare de tineri, prin schimbarea conotației negative pe care politica o are la nivelul societății;
  • Sprijinirea dezvoltării tuturor tinerilor și încurajarea diversității acestora;
  • Consultarea tinerilor cu privire la cele mai importante decizii pe care PLUS le va lua pentru viitorul României;
  • Crearea unui mediu în cadrul căruia tinerii își formează și își exprimă viziunea sau opiniile politice;
  • încurajarea tinerilor să învețe de la toate generațiile cum se pot implica în societate în beneficiul celorlalți.

Art. 54 Organizarea la nivel județean

  1. Filialele “Generației PLUS” se constituie la nivelul fiecărui județ, pe lângă filialele județene ale PLUS.
  2. Conducerea filialelor județene ale “Generației PLUS” este asigurată de către un Președinte și un Birou compus din 4 membri, aleși prin vot direct al membrilor filialei “Generației PLUS” din respectivul județ.
  3. Alături de cei 4 membri aleși, Președintele este membru de drept și conduce ședințele Biroului județean al filialei “Generației PLUS”.
  4. Președintele filialei județene a “Generației PLUS” va atribui membrilor Biroului filialei județene a “Generației PLUS” diferite sarcini executive, aceștia fiind responsabili cu ducerea la îndeplinire a sarcinilor primite.
  5. Biroul filialei județene are următoarele atribuții:
    1. inițiază și coordonează implementarea proiectelor “Generației PLUS” la nivel județean;
    2. asigură implementarea hotărârilor organelor naționale ale “Generației PLUS”;
    3. coordonează activitatea cluburilor PLUS de pe teritoriul județului;

Art. 55 Convenția Națională a “Generației PLUS”

  1. Organul suprem de decizie al “Generației PLUS” este Convenția Națională a “Generației PLUS”, în cadrul căreia fiecare filială județeană desemnează un număr de delegați direct proporțional cu numărul de membri din respectiva filială județeană. Procedura de desemnare a delegaților este stabilită printr-o hotărâre a Biroului Național al “Generației PLUS”.
  2. Convenția Națională a “Generației PLUS”:
    1. alege Președintele “Generației PLUS”;
    2. alege membrii Biroului Național al “Generației PLUS”;
    3. votează moțiuni simple, la inițiativa oricărui membru al “Generației PLUS”;
    4. votează moțiuni de neîncredere la adresa Președintelui sau Biroului Național al “Generației PLUS”.
  3. Convenția Națională este convocată de către Biroul Național al “Generației PLUS” sau de către Biroul Național al PLUS. De asemenea, Convenția Națională este convocată și la cererea a 1/3 dintre filialele județene ale “Generației PLUS”. Ordinea de zi a Convenției Naționale este stabilită de către organul care a convocat întrunirea acesteia și poate fi suplimentată prin votul participanților la Convenție.

Art. 56 Organele de conducere la nivel național

  1. în intervalul dintre Convențiile Naționale, “Generația PLUS” este condusă la nivel național de către un Președinte, un Birou Național și un Consiliu de Coordonare.
  2. Biroul Național este compus din Președinte și 6 membri, aleși de către Convenția Națională a “Generației PLUS”.
  3. Orice membru al “Generației PLUS” poate candida la funcția de Președinte, pe baza unei moțiuni programatice incluzând viziunea sa pentru dezvoltarea organizației pe parcursul mandatului său.
  4. Este desemnat Președinte al “Generației PLUS” candidatul care a obținut din primul tur de scrutin majoritatea absolută a voturilor participanților la Convenția Națională a “Generației PLUS”.
  5. în cazul în care niciunul dintre candidații la funcția de Președinte nu obține majoritatea absolută a voturilor participanților din primul tur de scrutin, se va organiza un al doilea tur, la care participă candidații clasați pe primele două poziții ca urmare a primului tur. Candidatul care obține cel mai mare număr de voturi în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin este desemnat Președinte al “Generației PLUS”.
  6. Devin membri ai Biroului Național al PLUS primii 8 clasați candidați, în funcție de voturile acordate de către delegații la Convenția Națională a “Generației PLUS”. Fiecare delegat are dreptul la 8 voturi.
  7. La nivel național se constituie, de asemenea, Consiliul de Coordonare al “Generației PLUS”, cuprinzând Președintele și Biroul Național al “Generației PLUS”, coordonatorii regionali ai PLUS aleși pe pozițiile rezervate tinerilor, precum și membrul Biroului Național al PLUS cu o vârstă sub 30 de ani. în cazul în care Biroul Național al PLUS cuprinde mai mulți membri cu o vârstă sub 30 de ani, Președintele PLUS va desemna care dintre aceștia devine membru al Consiliului de Coordonare al “Generației PLUS”.
  8. în cazul vacanței poziției de Președinte al “Generației PLUS”, membrii Consiliului de Coordonare al “Generației PLUS” vor desemna dintre membrii Biroul Național al “Generației PLUS” un Președinte interimar, până la alegerea unui nou Președinte.

Art. 57 Competențele organelor de conducere de la nivel național

  1. Președintele “Generației PLUS” are următoarele competențe:
    1. convoacă și conduce ședințele Biroului Național și ale Consiliului de Coordonare ale “Generației PLUS”;
    2. emite dispoziții pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor Biroului Național și ale Consiliului de Coordonare;
    3. reprezintă “Generația PLUS” în raport cu alte organe statutare ale PLUS, precum și pe plan național, european și internațional în relațiile cu autoritățile publice sau cu terții;
    4. îndeplinește orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, Statut sau Regulamentul Intern.
  2. Biroul Național al “Generației PLUS” este organul executiv al “Generației PLUS” și are următoarele atribuții:
    1. coordonează implementarea proiectelor “Generației PLUS” la nivel național;
    2. asigură implementarea hotărârilor Consiliului de Coordonare al “Generației PLUS”;
    3. asigură respectarea și implementarea tuturor hotărârilor organelor superioare din cadrul PLUS;
    4. propune proiectul de regulament intern al “Generației PLUS”;
    5. prezintă semestrial Biroului Național al PLUS un raport de activitate.
  3. Președintele “Generației PLUS” va atribui membrilor Biroului Național al “Generației PLUS” diferite sarcini executive, aceștia fiind responsabili cu ducerea la îndeplinire a sarcinilor primite.
  4. Consiliul de Coordonare al “Generației PLUS” are următoarele atribuții:
    1. coordonează activitatea filialelor județene ale “Generației PLUS” și a cluburilor PLUS;
    2. în caz de necesitate, desemnează conducerea interimară a filialelor județene ale “Generației PLUS” și a cluburilor PLUS;
    3. stabilește proiectele ce urmează a fi implementate de către “Generației PLUS”;
    4. aprobă regulamentul intern al “Generației PLUS”.

Art. 58 Coordonatorii regionali pentru tineret

  1. Dintre coordonatorii regionali desemnați potrivit art. 23 din Statutul PLUS, fiecare regiune va avea minim un coordonator regional sub vârsta de 30 de ani.
  2. în acest scop, minim 2 dintre cei 10 candidați desemnați de către Convențiile Regionale vor avea o vârstă sub 30 de ani. în cazul în care dintre primii 10 candidați clasați în ordinea numărului de voturi obținute nu fac parte minim doi candidați cu vârsta sub 30 de ani, primul sau, după caz, primii doi candidați cu o vârstă sub 30 de ani clasați în afara primelor 10 poziții vor înlocui automat ultimul sau, după caz, ultimii doi dintre candidații cu o vârstă peste 30 de ani clasați pe primele 10 poziții.
  3. în mod similar, în cazul votului Convenției Naționale, minim un coordonator regional dintre cei 5 coordonatori regionali desemnați pentru fiecare regiune va avea o vârstă sub 30 de ani. în cazul în care niciunul dintre primii 5 clasați candidați nu are vârsta sub 30 de ani, candidatul cu o vârstă sub 30 de ani care a obținut cele mai multe voturi va înlocui automat candidatul cu vârsta peste 30 de ani clasat pe poziția 5 în ordinea voturilor obținute.
  4. Fiecare dintre coordonatorii regionali pentru tineret va putea decide constituirea unui consiliu consultativ la nivel regional, cu rol de susținere a filialelor județene ale “Generației PLUS”, prin punerea la dispoziție de resurse teoretice și prin asistarea acestora în implementarea proiectelor asumate.

Art. 59 Proiectele “Generației PLUS”

  1. Birourile filialelor județene ale “Generației PLUS” pot iniția proiecte de interes județean dedicate tinerilor, indiferent dacă sunt sau nu membri ai PLUS.
  2. Proiectele care angajează sau care pot fi percepute ca angajând poziția PLUS asupra anumitor subiecte vor fi demarate doar după obținerea acordului prealabil al Biroului filialei județene a PLUS.
  1. Biroul Național al “Generației PLUS” poate iniția proiecte de interes național dedicate tinerilor, indiferent dacă sunt sau nu membri ai PLUS.
  2. Proiectele care angajează sau care pot fi percepute ca angajând poziția PLUS asupra anumitor subiecte vor fi demarate doar după obținerea acordului prealabil al Biroului Național al PLUS.
  3. Birourile filialelor județene ale PLUS și Biroul Național PLUS pot refuza desfășurarea unui proiect propus de către organele “Generației PLUS” doar pentru motive temeinice, expuse detaliat într-o hotărâre.

Art. 60 Alte structuri ale “Generației PLUS”

  1. Membrii “Generației PLUS” pot înființa cluburi PLUS în cadrul facultăților. Pot face parte din cluburile PLUS doar membrii “Generației PLUS” care studiază în cadrul respectivei facultăți.
  2. în cadrul unei facultăți poate exista un singur club PLUS.
  3. Conducerea unui club PLUS este asigurată de către un președinte și un birou de4 membri, aleși prin votul majorității membrilor respectivului club, pentru un mandat de 2 ani. Președintele este membru de drept al biroului clubului.
  4. Activitatea cluburilor “Generației PLUS” va fi evaluată semestrial de către Biroul filialei județene ale “Generației PLUS”.
  5. în cazul Universităților în cadrul cărora există minim 3 cluburi PLUS va fi înființat un comitet de coordonare a activităților cluburilor PLUS, compus din președinții cluburilor PLUS.
  6. Cluburile PLUS pot iniția și implementa proiecte proprii. Proiectele care angajează sau care pot fi percepute ca angajând poziția PLUS asupra anumitor subiecte vor fi demarate doar după obținerea acordului prealabil al Biroului filialei județene a “Generației PLUS”.

Art. 61 Resurse financiare

  1. PLUS înțelege necesitatea dezvoltării de proiecte dedicate tinerilor și determinarea acestora să participe la viața politică din România.
  2. Drept consecință, sumele plătite de către membrii “Generației PLUS” drept cotizație vor fi administrate de către organele de conducere ale “Generației PLUS”.